Din cuprinsul articolului
Medic neurolog, despre tulburărilor neurologice. Migrena nu este doar o simplă durere de cap. Este, potrivit medicilor, o afecțiune neurologică ce se manifestă prin episoade de durere severă, pulsatilă, de obicei pe jumătate de cap, însoțită de greață, vărsături și de sensibilitate la lumină și zgomot (foto și fono-fobie). Este o afecțiune sub-diagnosticată și sub-tratată care determină o importantă dizabilitate pacientului și costuri ridicate atunci când nu este tratată corespunzător.
Migrena, a doua cauză de dizabilitate în lume
Migrena este dizabilitantă, puțin înțeleasă, cu mare impact asupra calității vieții (afectează viața de zi cu zi – activitățile casnice, familia, viața socială și locul de muncă). Este considerată o problemă de sănătate publică, dată fiind prevalența (la nivel mondial afectează 12-15 % din populația generală). Migrena este a doua cauză de dizabilitate în lume și prima cauză de dizabilitate în rândul femeilor tinere, se întâlnește printre primele cinci cauze de adresare la camera de gardă/urgențe și este a doua cea mai frecventă cauză de absenteism.
“Migrena a fost identificată ca unul dintre principalii factori care contribuie la povara globală a tulburărilor neurologice în 2021*. Ea s-a clasat pe locul trei în topul cauzelor de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) printre afecțiunile neurologice la nivel global în 2021. A fost deosebit de semnificativă în rândul adulților cu vârsta cuprinsă între 20 și 59 de ani, unde a fost a doua cauză principală de DALY neurologice.
Prevalența migrenei este semnificativ mai mare la femei comparativ cu bărbații. Raportul femei-bărbați este de 1,62, ceea ce indică faptul că femeile sunt cu 62% mai predispuse să experimenteze această afecțiune decât bărbații.
Există azi tratamente moderne care pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu migrenă”, a declarat dr. Adina Roceanu, medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgență București și președinte Headache Society, în cadrul conferinței din 12 septembrie.
Impactul migrenei la locul de muncă
Recent a fost organizat un eveniment, în care medici neurologi experți în migrenă, psihologi, kinetoterapeuți și pacienți au abordat aspecte teoretice dar și practice despre afecțiune. În cadrul acestui eveniment au fost prezentate, în premieră în țara noastră, date despre impactul migrenei la locul de muncă.
“Migrena este mult sub-recunoscută în țara noastră și puțini dintre cei afectați primesc un diagnostic corect și o terapie adecvată. Consecințele nu sunt doar suferința individuală, ci și pierderile economice și antreprenoriale considerabile – în special din cauza absenteismului (absențe din cauza bolii) și a prezenteismului (performanță redusă în ciuda prezentei).
Deși subiectul sănătății la locul de muncă este destul de des întâlnit (multe companii asigură abonamente, suport psihologic, traininguri despre bunăstare), iar campaniile de responsabilitate socială sunt la modă, migrena nu este cunoscută sau luată în calcul ca și condiție pentru optimizarea cheltuielilor sau performanță! Migrena este o larg răspândită, dar contextul profesional este încă subestimat, iar subiectul trivializat sau deloc recunoscut.”, a menționat Cristina Vlădău, manager proiect #DespreMigrenă și vicepreședinte al Asociației pentru Sănătatea Creierului.
La nivel european există numeroase studii despre impactul socio-economic al migrenei! Având în vedere contextul economic al României, este rezonabil să deducem că impactul financiar al migrenei poate fi comparabil cu cel al unor tări precum Letonia și Lituania, ceea ce ar însemna între 0,35–0,42% din PIB. În momentul actual în România nu se raportează sau colectează nicio dată despre această afecțiune! Singurele cifre provin de la nivelul CNAS: în anii 2023-2024, 5.400 persoane au beneficiat de o terapie modernă (anticorp monoclonal anti-CGRP).
