Din cuprinsul articolului
Românii cu probleme de sănătate sunt îndemnați să cumpere medicamente generice pentru a se trata, în condiţiile în care unele medicamente de import au costuri mai mari. Vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Arina Gholmieh, a dat asigurări că acestea sunt la fel de eficiente și sigure ca cele de referință.
Potrivit statisticilor oficiale, medicamentele generice reprezintă doar 20% din totalul cheltuielilor cu medicamentele din sistemul de sănătate, iar 40% din producţie merge catre export.
Vicepreședintele APMG a explicat pentru Agerpres că nu se justifică reținerile bolnavilor din România de la achiziționarea și folosirea medicamentelor generice.
„Nu sunt deloc justificate reţinerile pacienţilor în ceea ce priveşte medicamentele generice, pentru că medicamentele generice, dar şi cele biosimilare se utilizează de mult timp pe piaţă şi există extrem de mulţi pacienţi care sunt trataţi cu aceste medicamente, în deplină siguranţă.
Iar dacă ar exista probleme, sigur că ar fi nişte efecte adverse raportate prin farmacovigilenţă către ANDMR, care este cel care monitorizează aceste aspecte.
Deci, e clar că sunt extrem de sigure, există experienţa medicilor, a pacienţilor cu aceste medicamente generice şi biosimilare, care sunt eficiente şi sigure, la fel ca medicamentele de referinţă”, a spus Arina Gholmieh.
Potrivit specialiştilor, medicamentele generice sunt echivalente terapeutice ale produselor farmaceutice originale ale căror brevete au expirat.
Ce sunt medicamentele generice?
Medicamentele generice sunt la fel de eficiente ca şi cele originale, deoarece între cele două tipuri nu există diferenţe din punctul de vedere al dozei, concentraţiei, căii de administrare, siguranţei, eficacităţii şi indicaţiilor terapeutice.
O companie poate dezvolta un medicament generic pentru a-l comercializa numai după ce expiră brevetele relevante ale medicamentului original. Brevetul standard este de 10 de ani, dar acest termen poate fi extins cu până la cinci ani, printr-un Certificat Suplimentar de Protecţie.
Produsele farmaceutice pot avea mai multe brevete, un brevet pentru o nouă utilizare („indicaţie”) sau formulă poate bloca înregistrarea sau introducerea pe piaţă a unui medicament generic pentru tratamente în cazul cărora brevetul de bază a expirat.
Ministerul Sănătăţii a publicat săptămâna trecută în transparenţă decizională ordinul de ministru care va permite includerea în listele compensate a 35 de medicamente.
Alexandru Rogobete a anunțat, pe Facebook, că aceste medicamente sunt pentru pacienți cu boli grave precum cancer de prostată, leucemie limfocitară cronică, infecția cu HIV-1 la copii, astm bronșic sever sau boala Chron.
13 medicamente, vizate de schimbarea nivelului de compensare
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunţat recent că Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale a evaluat 18 medicamente care au îndeplinit criteriile, potrivit legii, pentru modificarea nivelului de compensare al acestora.
CNAS a propus Ministerului Sănătății o serie de criterii suplimentare pentru modificarea nivelului de compensare al medicamentelor evaluate, astfel încât impactul real asupra contribuției personale datorate de asigurați să fie cât mai moderat.
– Trecerea la nivel de compensare de 20% (mutarea din sublistele A și B în sublista D) pentru medicamentele (DCI): Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Combinații (Perindoprilum + Indapamidum), Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum și Atorvastatinum, potrivit CNAS.
„Astfel, în situația în care s-ar pune în aplicare deciziile ANMDMR, contribuția personală ar crește în medie față de cea din prezent cu aproximativ 9 lei/cutie pentru un medicament prescris din cele 13 menționate.
Categoriile vulnerabile de populație nu ar fi afectate, menținându-se nivelul actual de compensare de 100% din prețul de referință al medicamentelor pentru copii, tineri (18 – 26 ani) care studiază și nu obțin venituri, gravide, lăuze și beneficiari de legi speciale, și de 90% pentru pensionarii beneficiari ai programului de compensare a prețului medicamentelor din sublista B.
CNAS reafirmă că pacienții din România nu vor fi împovărați cu contribuții personale excesive, iar afirmațiile vehiculate în spațiul public privind costuri suplimentare de sute de lei pe lună pentru aceste medicamente compensate sunt false și creează panică inutilă”, transmite sursa citată de Mediafax.
10 milioane de români vor fi afectaţi de noul sistem de compensare
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din Romania atrage atenţia căă noua propunere a Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind scăderea nivelului de compensare pentru un număr mare de medicamente va afecta milioane de pacienţi din România.
Potrivit APMGR, unele medicamente care în prezent beneficiază de o compensare de 90% (Lista A) ar urma să fie mutate în Lista B, unde compensarea este de doar 50%.
De asemenea, alte medicamente din listele A şi B ar putea fi transferate direct în Lista D, unde compensarea este de numai 20%. Pentru medicamentele din Lista C, unde compensarea este de 100%, „se modifică preţul de compensare” pentru mii de produse, ceea ce ar putea duce la apariţia unei coplăţi suportate de pacienţi.
„Numărul pacienţilor afectaţi de această decizie este estimat să depăşească peste 10 milioane; aceştia vor fi nevoiţi să suporte o coplată mai mare pentru medicamentele de care au nevoie, între 6-500 lei/medicament/lună.
Astfel, dacă decizia va fi pusă în aplicare, pentru medicamente foarte folosite precum Rosuvastatina, pentru care astăzi pacienţii cu colesterol mărit scot din buzunar 20 de lei, ei vor plăti 33 de lei, o creştere de 65%.
La Candesartan, recomandat în hipertensiune, creşterea e de la 17 la 30 lei. Entecavir, medicament pentru hepatită cronică, de la 0 la 32 lei, iar pentru Lenalidomidă, cu care se tratează mielomul multiplu, creşterea este de la 0 la 237 lei”, susţine aceeaşi sursă.
