Din cuprinsul articolului
Suntem în plin sezon al alergiilor, iar ambrozia rămâne ca în fiecare an o problemă majoră de sănătate publică. Polenul ei poate provoca reacții severe, de la simple iritații până la afecțiuni respiratorii grave.
Potrivit statisticilor, peste 2,5 milioane de români sunt alergici la această plantă. Experţii spun că o singură plantă de ambrozie poate elibera un miliard de grăuncioare de polen în aer, iar acestea ajung să fie duse de vânt până la 3 km.
Profesor universitar doctor Camelia Berghea, vicepreședintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, a eumerat într-un interviu pentru RRA cele mai frecvente simptome ale alergiei la ambrozie, precum rinoconjunctivita, adică simptome legate de nas și ochi.
„Pacienții sunt de obicei supărați de strănut în salve, de mâncărimi de nas, de secreţii nazale, apoase care mimează o răceală, dar care nu asociază și febră și alte simptome caracteristice răcelii, lăcrimare, ochii înroșiţi, din cauza expunerii la polenuri, iar simptomele sunt supărătoare de obicei intens, pentru că expunerea masivă la polen afectează, să zicem, căile de intrare, mucoasa nazală și conjunctiva oculară și atunci sunt la îndemână simptome importante.
În ani, sunt pacienți care pot să dezvolte și astmul bronșic, spuneaţi dvs de simptome respiratorii severe. Aceasta este una din posibilitățile de evoluție ale pacientului alergic, evoluția și către astm alergic, din cauza evoluției în ani a patologiei alergice”, spun medicul.
Medic: „Bolile alergice sunt din ce în ce mai frecvente în ultimii ani”
Dr. Camelia Berghea atrage atenţia că „sunt din ce în ce mai frecvente în ultimii ani și nu doar ambrozia este o problemă care induce alergii, sau un polen care induce alergii, avem și alte tipuri de alergii importante pentru pacienții noștri, însă ambrozia este în sezonul de vară-toamnă, care e foarte important, și a devenit din ce în ce mai important prin modificarea sezoanelor, prelungirea sezoanelor calde care duce la cantități mai mari de polenuri, cumva la creșterea agresivității acțiunii polenurilor.
Sunt mulți factori care au dus la creșterea prevalenței și răspândirea plantei în sine şi dificultățile de a fi controlată răspândirea plantei au făcut ca numărul de pacienți să crească de la un an la altul”.
Potrivit datelor publicate de Academia Europeană de Alergologie în 2025, unul din doi europeni pot dezvolta o boală alergică și rinita alergică este una din cele mai frecvente.
Atenţie la complicaţii!
Vicepreședintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică avertizează asupra riscurilor de apariţie a complicațiilor legate de rinită şi ale evoluției alergiei: „Complicații ale simptomelor de rinoconjunctivită le resimt mulți dintre pacienți, sunt cele legate de disconfortul local, copiii pot să facă mai ușor otite, sinuzite.
Calitatea vieții pacientului, și copil și adult, este în general afectată, sunt mulți pacienți care nu se odihnesc bine, toate acestea având efect și asupra activității lor, absenteism de la școală sau de la locuri de muncă.
Sunt noțiuni importante și evaluate în studii în lume, pornind de la această simplă patologie, rinoconjunctivită alergică. Iar astmul este o potențială evoluție a pacientului alergic pe care nu ne-o dorim și pe care trebuie să încercăm să o identificăm la timp, pentru a putea interveni corect pentru fiecare pacient în parte”.
În context, dr. Camelia Berghea îndeamnă persoanele cu sensiblitate la alergeni să se adreseze medicului de familie, care va putea orienta pacientul către medicii specialişti pentru un diagnostic corect, care va include şi evaluarea alergologică.
Potrivit acesteia, medicul specialist „va putea preciza dacă pacientul este alergic la polen de ambrozie sau este alergic la polen de gramine sau la ce este alergic, în funcție de simptomele lui, și pentru acest lucru se efectuează fie teste cutanate de către medicul alergolog, fie analize de sânge specifice, depinde de moment și de pacient, pentru a documenta exact alergia.
Iar după aceea rolul nostru, al alergologilor, este unul foarte important, pentru că dincolo de tratamentul simptomatic, care este variabil de la un pacient la altul, în funcție de intensitatea simptomelor, de tabloul clinic, ceea ce poate să facă medicul alergolog este să inițieze în momentul potrivit terapiile de desensibilizare, să ajute pacientul să modifice evoluția naturală a bolii.
Sunt tratamente speciale care presupun expunerea la cantități progresive de alergeni pe o perioadă lungă de timp, trei ani, cinci ani, și care pot modifica evoluția naturală a bolii, și acesta este cel mai bun lucru de făcut”.
