Din cuprinsul articolului
Consumul de droguri în rândul minorilor din România devine o realitate tot mai greu de ignorat. Date transmise în exclusivitate către Doctorul Zilei de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 2 (DGASPC Sector 2) arată că vârsta medie la care copiii încep să consume droguri este de doar 12 ani. Statisticile oficiale confirmă o tendință alarmantă: în ultimul an, au fost identificate 28 de cazuri de minori consumatori, dintre care 10 în cadrul Serviciului Alternative de Tip Rezidențial și 18 la Serviciul de Intervenție în Situații de Abuz, Neglijare, Trafic, Migrație și Repatriere.
Cele mai recente sondaje arată că percepția elevilor confirmă gravitatea fenomenului. Unul din trei copii din București recunoaște că, în școala lui, consumul de droguri reprezintă o problemă reală, potrivit unui sondaj realizat de Prefectura Capitalei. Agenția Națională Antidrog completează tabloul: unul din zece elevi din România a încercat cel puțin o dată un drog.
Medicii atrag atenția că odată intrat în cercul vicios al consumului, ieșirea este extrem de dificilă.
„Sub 5-6% din cei care vin și ne cer ajutorul reușesc să scape de dependență”, a declarat Maria Popescu, directorul Centrului pentru Tratarea Toxicodependențelor la Tineri Sf. Stelian din București.
Cazuri care au zguduit opinia publică și au forțat reacția autorităților
Accidentul tragic de la 2 Mai, din august 2023, în care doi tineri și-au pierdut viața loviți de un șofer drogat, a adus problema consumului de droguri în prim-planul agendei publice. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a catalogat fenomenul drept o amenințare la siguranța națională, iar Ministerul Afacerilor Interne a confirmat că vârsta consumatorilor a scăzut dramatic, până la 10-11 ani.
Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din București, una dintre puținele unități care tratează dependența la copii, a raportat în 2023 peste 300 de minori internați pentru probleme de adicție. În primele trei luni din 2024, alți 52 de copii au primit deja îngrijiri specializate.
Un alt semnal de alarmă vine din partea specialiștilor de la Centrul Sf. Stelian și de la Obregia, care avertizează asupra substanțelor noi, adesea vândute sub formă de „pliculețe” la prețuri foarte mici, între 10 și 15 lei.
„De fapt, mulți dintre tineri nici nu știu ce consumă. În aceste pliculețe se află combinații de substanțe, iar tabloul clinic diferă de la un pacient la altul”, a explicat Maria Popescu. Printre substanțele identificate se află și fentanilul, drogul responsabil de mii de decese în SUA.
Prevenția și consilierea, armele DGASPC Sector 2
La nivel local, DGASPC Sector 2 organizează periodic ateliere de dezvoltare a abilităților de viață și sesiuni de informare în centrele rezidențiale, dar și în școli, în parteneriat cu Poliția Capitalei. Copiii care ajung să consume primesc evaluare psihologică, consiliere individuală și de grup, activități terapeutice și sprijin educațional. Familiile sunt implicate în proces atunci când este posibil, pentru a susține reintegrarea.
Un adolescent de 14 ani din Sectorul 2, aflat în programul de consiliere al DGASPC, povestește:
„Prima dată am încercat din curiozitate, pentru că toți colegii vorbeau despre asta. Aveam 12 ani. Mi s-a părut că nu e nimic grav, dar apoi nu m-am mai putut opri. Îți promiți că e ultima dată, dar mereu apare următoarea ocazie. Am pierdut prieteni, am început să lipsesc de la școală și simțeam că nu mai am control. Acum fac terapie, dar e greu să mă rup complet de tot ce a fost.”
Mama lui, vizibil afectată, completează cu voce stinsă:
„Când am aflat, mi s-a prăbușit lumea. Nu credeam că se poate întâmpla chiar în familia mea. Îl vedeam schimbat, retras, dar am pus totul pe seama vârstei. Când mi-a spus psihologul că fiul meu consumă droguri de mai bine de un an, am simțit că am eșuat ca părinte. Trăiesc cu vinovăția că nu am fost mai atentă, dar acum încerc să fiu lângă el în fiecare pas al recuperării.”
Pentru cazurile grave, instituția colaborează cu Spitalul Obregia pentru urgențe, cu Spitalul Voila și Spitalul Titan „Dr. Constantin Gorgos” pentru internări, precum și cu clinici private precum Hope sau ATELIER-PSY pentru suport psihoterapeutic. Planurile de reabilitare durează, în medie, 3–4 săptămâni, însă capacitatea centrelor este limitată.
Un punct nevralgic rămâne lipsa statisticilor clare la nivel de comunitate, fapt recunoscut chiar de DGASPC Sector 2. Fără o monitorizare reală, dimensiunea fenomenului nu poate fi pe deplin evaluată. Totuși, în ultimii doi ani, autoritățile au adoptat măsuri ferme: Planul Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară, adoptat în 2023, și legea prin care traficanții de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare.
Specialiștii Agenției Europene pentru Droguri (EUDA) avertizează că mesajele moralizatoare de tip „Spune nu drogurilor” nu mai funcționează. Prevenția eficientă înseamnă intervenții timpurii, dezvoltarea abilităților socio-emoționale, implicarea părinților și profesorilor, dar mai ales construirea unei relații de încredere cu copilul. Datele internaționale arată că timpul petrecut în familie – mesele luate împreună, activitățile comune – reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de protecție.
