Din cuprinsul articolului
Numărul pacienților oncologici neasigurați sau vulnerabili social care au nevoie de îngrijiri paliative continue este în creștere. Cu toate acestea, spitalele din Brașov refuză adesea internarea lor, invocând lipsa paturilor și imposibilitatea externării în siguranță. Situația a fost detaliată într-un memoriu transmis autorităților de Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Brașov, cea mai mare unitate sanitară din județ.
Conform SCJU Brașov, pacienții ajung de cele mai multe ori prin serviciile de urgență, primesc tratament de stabilizare, dar nu mai necesită spitalizare acută. Totuși, lipsa aparținătorilor sau a unor condiții minime de îngrijire la domiciliu face imposibilă externarea lor.
„Acești pacienți necesită îngrijiri paliative continue, însă unitățile specializate din Brașov nu au suficiente paturi și refuză adesea internarea, de teama că nu îi vor mai putea externa. Astfel, ei rămân blocați în spitale care nu sunt pregătite pentru acest tip de îngrijire”, a explicat dr. Cristina Vecerdi, director medical al SCJU Brașov.
Consecințele sunt grave: paturile spitalelor de urgență rămân ocupate nejustificat, accesul altor pacienți oncologici este limitat, iar costurile administrative și presiunea asupra personalului medical cresc considerabil.
Soluții propuse: colaborare între spitale și centrele de paliative
Consiliul Județean Brașov, instituția în subordinea căreia se află SCJU, confirmă gravitatea situației. În urma unei întâlniri cu reprezentanți ai unităților sanitare, ai centrelor de îngrijiri paliative și ai serviciilor sociale, s-a decis formarea unui grup de lucru județean.
Scopul acestuia este elaborarea unui protocol clar și funcțional care să stabilească traseul pacienților oncologici vulnerabili și să definească responsabilitățile fiecărei instituții.
„Este nevoie de semnarea unor protocoale ferme între SCJU Brașov, centrele de îngrijiri paliative și serviciile sociale, astfel încât pacienții să beneficieze de îngrijirea adecvată, iar spitalele să nu mai fie sufocate de cazuri care nu țin de spitalizarea acută”, au transmis reprezentanții CJ Brașov.
Situația de la Brașov reflectă o problemă mai amplă a sistemului medical românesc: insuficiența paturilor dedicate îngrijirilor paliative și lipsa unor mecanisme sociale eficiente pentru pacienții oncologici fără sprijin familial.
În lipsa unei soluții rapide, pacienții neasigurați sau cei fără aparținători riscă să rămână captivi într-un cerc vicios – între spitale de urgență care nu îi pot ține pe termen lung și centre specializate care refuză internarea.
