Din cuprinsul articolului
Nutriționistul Mihaela Bilic readuce în atenție povestea micului dejun Oslo, programul scandinav care a revoluționat sănătatea copiilor. Descoperă lecțiile pentru România de azi.
În anii ’30, Norvegia se confrunta cu o criză economică majoră. În acest context, medicul Carl Schiotz a lansat un program alimentar numit „Oslo breakfast”, dedicat copiilor din școlile primare.
Scopul său era dublu: să îmbunătățească sănătatea școlarilor și să ofere o masă nutritivă gratuită celor din familii sărace.
Mihaela Bilic readuce în atenție „Oslo breakfast”
Pe pagina sa de Facebook, nutriționistul Mihaela Bilic a povestit despre Micul dejun Oslo, un program de nutriție școlar implementat în Norvegia anilor ’30. Ea subliniază că „nu este vorba de un meniu de restaurant, ci de un program de medicină preventivă, gândit să ofere copiilor o alimentație echilibrată și accesibilă”.
Inițiativa a fost lansată de medicul Carl Schiotz, care, în plină criză economică, a dorit să sprijine sănătatea elevilor și să ofere o masă gratuită celor fără posibilități.
Conform Mihaelei Bilic, „micul dejun dura jumătate de oră, în liniște și fără grabă, iar copiii erau învățați să mestece bine și să nu mănânce în același timp cu băutura”.
Această abordare transforma masa într-un ritual educativ, ce cultiva respectul pentru mâncare și sănătate.
Ce conținea micul dejun Oslo
Programul nu era sofisticat, ci bazat pe alimente simple, dar cu densitate nutritivă mare:
- două felii de pâine integrală cu margarină,
- o felie de brânză,
- un pahar de lapte,
- jumătate de măr și jumătate de portocală,
- o linguriță de ulei de ficat de cod.
Această combinație asigura un aport echilibrat de proteine, vitamine și grăsimi sănătoase, fiind ușor de pregătit și distribuit în școli.
Ritualul mesei, mai mult decât nutriție
Doctorul Schiotz punea accent nu doar pe ceea ce mâncau copiii, ci și pe modul în care era servită masa. El considera că:
- drumul pe jos până la școală stimula pofta de mâncare,
- micul dejun trebuia luat într-un spațiu luminos și aerisit,
- masa dura 30 de minute, în liniște și fără grabă,
- copiii trebuiau să mestece bine și să nu combine băutul cu mâncatul.
Astfel, micul dejun Oslo devenea și un exercițiu de disciplină și educație alimentară.
Impactul programului asupra sănătății copiilor
Rezultatele au fost spectaculoase. Studiile au arătat că elevii care au urmat programul au crescut în medie cu 10 cm mai mult până la vârsta de 14 ani, comparativ cu generațiile anterioare. În plus, s-a observat o reducere semnificativă a problemelor de sănătate, mai ales a bolilor de piele.
Mihaela Bilic numește acest program „cel mai celebru exemplu de medicină preventivă”. Succesul a fost atât de mare, încât modelul a fost preluat și de alte țări scandinave, extinzându-se ulterior în Europa, Australia și Canada.
Micul dejun Oslo a demonstrat că o politică publică simplă, dar bine gândită, poate schimba sănătatea unei națiuni. Copiii bine hrăniți au devenit mai sănătoși, mai robuști și mai încrezători. În plus, acest program a consolidat ideea că investiția în nutriția copiilor este o investiție în viitorul unei țări.
Oslo breakfast rămâne unul dintre cele mai importante programe de nutriție școlară din istorie și o dovadă clară că alimentația echilibrată, combinată cu disciplină și educație, poate transforma o întreagă societate.
Ce ar însemna un program similar în România
Pornind de la exemplul Norvegiei, nutriționistul Mihaela Bilic atrage atenția că și România ar avea nevoie de măsuri asemănătoare.
„Când o țară a implementat un mic dejun sănătos, a crescut nu doar copii mai înalți și mai robuști, ci și încrederea într-o politică publică orientată spre bunăstare.”
Într-o perioadă în care obezitatea infantilă și alimentația nesănătoasă devin probleme majore, implementarea unui program de nutriție școlară echilibrată ar putea aduce beneficii pe termen lung. Ar însemna copii mai sănătoși, mai concentrați la școală și un viitor mai robust pentru întreaga societate.
Povestea micului dejun Oslo, readusă în atenție de Mihaela Bilic, este o dovadă că politicile simple, dar inteligente în domeniul nutriției pot transforma o națiune. România ar putea prelua acest model pentru a investi în generațiile viitoare, demonstrând că un copil bine hrănit este un copil bine crescut.
