Din cuprinsul articolului
Cancerul este o afecțiune complexă, cu peste 200 de tipuri diferite, care poate cauza simptome variate. În România, 100.000 de persoane sunt diagnosticate anul cu cancer, dintre care sub 500 sunt copii.
O treime dintre femei nu se duc la prima mamografie
Aproape o treime dintre ele (32,1%) nu au efectuat această primă mamografie. Cu toate acestea, aceste femei au fost, ulterior, mai puţin susceptibile să se prezinte la screeningurile următoare şi mai susceptibile să fie diagnosticate cu cancer de sân într-un stadiu avansat.
Şi, deşi incidenţa cancerului de sân pe o perioadă de 25 de ani a fost similară (7,8% la cele care au efectuat acest prim examen faţă de 7,6% la cele care nu l-au efectuat), studiul a arătat, de asemenea, o mortalitate prin cancer de sân semnificativ mai ridicată în cazul celor din urmă.
Mortalitate cu 40% mai ridicată după 25 de ani
Astfel, mortalitatea cumulată a crescut, 25 de ani mai târziu, la 9,9 la 1.000 în rândul femeilor cu cancer care nu au efectuat această primă mamografie, faţă de şapte la 1.000 în rândul celor care au efectuat-o. Aceasta este consecinţa „probabilă a unei detectări tardive”, adică un risc pe termen lung cu 40% mai ridicat, calculează cercetătorii.
Dacă, în trecut, numeroase studii au arătat că „screeningul mamografic rămâne cel mai eficient instrument pentru depistarea precoce a cancerului de sân”, această lucrare s-a concentrat asupra „implicaţiilor pe termen lung ale comportamentelor de screening precoce”, rezumă ei.
Comportamentul femeilor faţă de primul lor screening ar putea, potrivit acestora, să ajute la prezicerea atât a „diagnosticului într-un stadiu avansat”, cât şi a „riscului de mortalitate” prin cancer de sân.
Studiul arată fără echivoc că primul examen de depistare a cancerului de sân este o „investiţie pe termen lung în supravieţuirea” multor femei, estimează cercetătorii americani într-un comentariu publicat în aceeaşi ediţie a BMJ.
