Din cuprinsul articolului
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a confirmat oficial că peste un sfert dintre dosarele de handicap din București conțin fraude și nereguli grave. Potrivit concluziilor oficiale, 26% dintre certificatele analizate în Capitală au fost acordate cu încălcarea legislației, prin documente medicale incomplete, investigații lipsă sau evaluări superficiale.
Printre abaterile descoperite se numără încălcări ale Ordinului nr. 2298/2012, ale Hotărârii de Guvern nr. 430/2008, precum și ale Legii nr. 292/2011 privind asistența socială și Legii nr. 448/2006 privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap. De asemenea, criteriile medico-psihosociale prevăzute de legislația în vigoare au fost ignorate în numeroase cazuri, ceea ce a permis eliberarea de certificate fără baze medicale solide.
Ordinul 600/2024 și începerea reevaluărilor
În februarie 2024, Ministerul Muncii a emis Ordinul nr. 600, prin care a dispus verificarea organizării și funcționării serviciilor de evaluare complexă și a comisiilor de evaluare. Acțiunile de control s-au desfășurat în echipă mixtă, formată din reprezentanți ai ANPDPD, Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CS), Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), Agențiilor Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, sub coordonarea Direcţiei Generale Corp Control şi Dezvoltare Managerială (DGCCDM) din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale.
Astfel, în perioada 2024-2025 au fost realizate acțiuni de control la 5 DGASPC-uri din țară și la comisiile județene din cadrul consiliilor județene de care acestea aparțin, în urma cărora au fost trasate măsuri de ordin administrativ, organizatoric și funcțional.
Rezultatele au fost îngrijorătoare: lipsa unor analize medicale necesare evaluării sau lipsa documentelor medicale care atestă debutul afecțiunii, ori astfel de documente sumar întocmite, lipsa investigațiilor care să susțină diagnosticul primit, nerespectarea criteriilor medico-psihosociale în vigoare la momentul încadrării în grad de handicap, neconcordanțe între informațiile din documentele medicale și cele din anchetele sociale etc.. Ca urmare, s-a dispus reevaluarea dosarelor suspecte, corectarea bazelor de date, completarea echipelor cu specialiști și modificarea regulamentelor de organizare și funcționare.
Suspendarea indemnizațiilor pe perioada reevaluării
Pentru a limita plățile nejustificate, Guvernul a introdus prin OUG nr. 5/2025 măsura suspendării indemnizațiilor de handicap pe perioada reevaluării.
Pentru remedierea acestor nereguli au mai fost dispuse ca măsuri: reevaluarea persoanelor adulte cu handicap în ale căror dosare au fost constatate deficiențe precum cele expuse anterior, corectarea situațiilor centralizatoare din bazele de date ale instituțiilor verificate, completarea cu specialiști a structurilor din care aceștia lipseau.
Totodată, ca măsuri de remediere a situațiilor identificate la nivelul structurilor de evaluare au fost dispuse, de exemplu, modificarea și actualizarea Regulamentelor de Organizare și Funcționare, organigramelor și statelor de funcții ale acestora, fișelor de post și procedurilor operaționale.
În documentele de control au fost cuprinse și recomandări cu privire la conținutul dosarului de evaluare complexă, acestea fiind transmise direcției generale de asistență socială şi protecția copilului din raza de domiciliu a persoanei, în vederea efectuării reevaluării de către serviciul de evaluare complexă.
Reevaluarea persoanelor cu handicap se realizează de către comisiile de evaluare din subordinea consiliilor județene sau a Consiliului General al Municipiului București, în baza raportului de evaluare complexă întocmit de serviciile de evaluare complexă, pe baza documentelor medicale actualizate și celorlalte documente relevante, conform legii.
În urma reevaluării, comisia de evaluare poate dispune menținerea, modificarea sau încetarea încadrării în grad și tip de handicap. În cazul modificării încadrării, se emite un nou certificat.
Astfel, în Metodologia privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.430/2008, se detaliază procedura de lucru și termenele aplicabile, cu sublinierea faptului că procesul de reevaluare nu se face la cererea persoanei, ci în baza acțiunii de control.
Convocarea pentru reevaluare a persoanelor care dețin un certificat de încadrare în grad de handicap se realizează în baza prevederilor art. 58^3 din Legea nr. 448/2006, indiferent de termenul de valabilitate al acestuia, permanent sau revizuibil la 12 luni/24 de luni, în cazul în care acestora li s-a eliberat certificatul pentru cel puțin o afecțiune medicală care se regăsește în Ordinul ministrului sănătății emis în temeiul art. 22 alin. (2) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Paradox periculos: handicap vizual grav, dar cu permis de conducere
Un capitol special al anchetei privește situațiile paradoxale în care persoane încadrate cu handicap vizual grav, inclusiv cu drept de asistent personal, continuă să dețină și să folosească permise de conducere.
Afecțiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie sunt stipulate în Ordinul Ministerului Sănătății nr.1162/2010, pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, cu modificările și completările ulterioare.
De-a lungul timpului, la nivelul ANPDPD, au fost formulate numeroase sesizări cu privire la faptul că persoane încadrate într-un grad de handicap vizual (grav cu asistent personal) dețin și folosesc permise de conducere, existând suspiciuni cu privire la documentele medicale emise. Precizăm faptul că potrivit prevederilor Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1162/2010 persoanele cu deficiențe vizuale care se suprapun handicapului vizual constatat de comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, au contraindicație pentru a deține permis de conducere.
Din acest motiv, luând în considerare tot mai numeroasele situații de acest fel, cu extindere și la alte afecțiuni, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, au decis realizarea unui proiect de modificare a legislației care să identifice posibilele situații de eludare a legii, precum și de verificare a unor aspecte care țin de siguranța rutieră.
Membrii comisiilor de evaluare au atribuții doar de reevaluare a situației medicale a persoanei, atribuții care sunt prevăzute în Ordinul președintelui ANPDPD nr. 312/07.04.2025 privind procedura de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap prevăzută la art. 58^3 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap de către comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
După cum am menționat și mai sus, permisul de conducere și informațiile din acesta nu sunt accesate și nici verificate de către Serviciul de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și nici de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
În cadrul procedurii de reevaluare se are în vedere clarificarea unor suspiciuni cu privire la veridicitatea situației persoanei cu dizabilități și nu suspiciunile cu privire la obținerea, deținerea sau utilizarea permisului de conducere.
Conform OUG nr. 5/2025, indemnizația persoanei cu handicap se suspendă pe perioada reevaluării, în baza deciziei/dispoziţiei Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, emisă în termen de 5 zile de la data comunicării deciziei de reevaluare.
Decizia/dispoziția de suspendare a indemnizației emisă de conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului se emite în scopul prevenirii efectuării unor plăți nejustificate şi al recuperării sumelor încasate necuvenit.
Ulterior finalizării procedurii de reevaluare, în cazul în care persoana supusă reevaluării este încadrată într-un grad de handicap (se confirmă încadrarea într-un grad de handicap) se reia plata prestațiilor sociale retroactiv, fără afectarea drepturilor persoanelor cu handicap care au dreptul legal de a conduce şi care sunt cu adevărat dependente de sprijin social.
Este important de reținut faptul că, beneficiile sociale sunt acordate doar persoanelor care îndeplinesc criteriile legale pentru obținerea acestora, iar măsura reevaluării este necesară identificării acestor situații în contextul unor premise legate și de siguranță rutieră, deoarece după finalizarea procedurii de reevaluare, informațiile sunt transmise către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială care le transmit mai departe către poliția rutieră.
Poliția rutieră poate dispune retragerea permisului de conducere potrivit procedurii descrise la art. VII din Ordonanța de urgență nr. 5/2025 privind unele măsuri din domeniul social și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Procedura completă de reevaluare a certificatelor „permanente”
Contrar percepției publice, un certificat de handicap permanent nu este intangibil. Potrivit Legii nr. 448/2006, art. 58^3, dar și Ordinului nr. 1048/2024, reevaluarea se aplică atunci când există suspiciuni de fraudă sau atunci când starea de sănătate a persoanei s-a modificat.
Procedura implică evaluarea inițială, întocmirea unui raport de reevaluare și o decizie emisă de Comisia Superioară, care poate menține, modifica sau chiar elimina gradul de handicap. Astfel, handicapul permanent nu înseamnă că nu se mai poate face o reevaluare. Reevaluarea se face doar dacă starea persoanei s-a modificat semnificativ, fie în sensul îmbunătățirii, fie al agravării.
În cazul persoanelor cu handicap permanent, se va menține încadrarea în gradul de handicap, dar se poate efectua o reevaluare, dacă se poate schimba sau elimina gradul de handicap din cauza modificărilor stării sale.
Procedura generală de reevaluare se realizează în mai multe etape:
- Reevaluare inițială – se efectuează o reevaluare a persoanei în cauză la nivelul Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap
- Elaborarea Raportului de reevaluare – se elaborează un raport de reevaluare care conține recomandări clare;
- Transmitere către Comisia Superioară – raportul și dosarul sunt trimise către Comisia Superioară pentru a emite o decizie finală;
- Decizia Comisiei Superioare – Comisia Superioară va emite o decizie de încadrare sau neîncadrare ori de modificare a gradului de handicap
Menționăm faptul că Procedura de reevaluare este detaliată în Ordinul nr.1048/2024 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, emis de către Presedintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturior Persoanelor cu Dizabilități. (publicat în MO 1246/11.12.2024), Capitolul III – Procedura de reevaluare art.14- art. 20. În anul 2025, procedura de reevaluare a persoanelor cu handicap a fost prevăzută și la art.58^3 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap de către comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Lipsa datelor centralizate privind certificatele anulate
Întrebat despre numărul total de certificate anulate sau revocate, Ministerul Muncii a precizat că nu există statistici centralizate la nivel național. Motivul? O parte dintre deciziile de neîncadrare sau de reîncadrare în grad de handicap pot fi schimbate și prin hotărâri judecătorești definitive. Inspectorii pot recomanda reevaluări, dar deciziile emise de comisia superioară ca urmare a reevaluării pot fi contestate în instanță, iar aceste situații se înregistrează la nivel local, în baza hotărârilor pronunțate.
Cum gestionează alte state europene fraudele din dosarele de handicap
România nu este singura țară care se confruntă cu fraude în sistemul certificatelor de handicap. În Italia, o serie de anchete desfășurate în 2013–2016 au descoperit mii de „falși invalizi”, persoane care primeau indemnizații fără a avea deficiențe reale. Ca urmare, statul italian a introdus controale medicale obligatorii la fiecare doi ani, chiar și pentru cazurile considerate „permanente”.
În Spania, verificările se fac printr-un registru național interconectat cu sistemul medical, care reduce riscul de falsificare a documentelor. Persoanele care obțin fraudulos certificatele riscă pedepse penale și fiind obligate la restituirea integrală a sumelor încasate.
În Germania, controalele sunt descentralizate, dar interconectate digital: fiecare Land are acces la o bază de date comună, iar certificatul este emis doar după verificarea simultană a dosarului medical și a istoricului fiscal al persoanei.
Comparativ, România se află abia la începutul unei reforme structurale. Lipsa unui registru național unitar și fragmentarea deciziilor între comisii și instanțe fac ca sistemul să fie vulnerabil. Măsurile recente – reevaluări în masă, suspendarea plăților și colaborarea cu poliția rutieră – arată o direcție corectă, dar implementarea rămâne deocamdată parțială.
