Din cuprinsul articolului
Amendă de 6.000 de lei pentru românii care stau la curte. Adunatul și arderea frunzelor pare cel mai simplu mod de a face curățenie, însă acest obicei de toamnă este interzis prin lege și poate aduce mari sancțiuni.
Arderea frunzelor nu mai este un obicei acceptat de autorități. Consecințele sale sunt mai serioase decât par la prima vedere. De la amenzi usturătoare și pericolul de incendiu, până la poluarea aerului și afectarea sănătății, motivele pentru care această practică este interzisă sunt evidente.
Un foc mic, făcut din frunzele căzute, se poate transforma într-o cheltuială mare. Autoritățile dau amenzi de mii de lei celor care încă apelează la această metodă, deși există soluții mai simple și legale.
Frunzele căzute nu înseamnă doar peisaje de poveste
Toamna aduce cu ea covoare de frunze colorate care transformă orașele și satele într-un spectacol vizual. Însă, pentru gospodari, frunzele căzute nu înseamnă doar peisaje de poveste, ci și multă muncă de curățenie.
În multe locuri, obiceiul este ca frunzele adunate să fie arse în grădină sau la marginea drumului. Deși pare o soluție simplă și rapidă, acest gest banal este, de fapt, interzis prin lege și poate aduce amenzi usturătoare.
Legislația privind protecția mediului și ordinea publică interzice arderea deșeurilor vegetale fără o autorizație prealabilă. În mod concret, persoanele fizice care dau foc frunzelor, crengilor sau altor resturi vegetale riscă sancțiuni de până la 6.000 de lei. Pentru persoanele juridice, amenzile sunt și mai mari, putând ajunge chiar la 50.000 de lei.
În plus, în multe localități, poliția locală și Garda de Mediu au intensificat controalele, mai ales în sezonul de toamnă, când arderea frunzelor devine un fenomen răspândit.
Motivul principal este impactul asupra mediului și al sănătății. Fumul rezultat în urma arderii conține particule fine și substanțe toxice, precum dioxine sau monoxid de carbon.
Acestea afectează calitatea aerului și pot provoca probleme respiratorii, mai ales la copii, vârstnici și persoane cu afecțiuni cronice. În zonele aglomerate, unde mai multe gospodării recurg la această practică, aerul devine sufocant, iar riscul de îmbolnăvire crește.
În plus, arderea frunzelor distruge substanțe nutritive care ar putea fi refolosite în mod natural. Compostarea, de exemplu, transformă frunzele uscate într-un îngrășământ bogat, ideal pentru grădini și culturi. Astfel, ceea ce este considerat „gunoi” devine o resursă prețioasă pentru sol.
Arderea frunzelor
Pe lângă poluare, focul deschis implică și riscuri majore de incendiu. O rafală de vânt poate transforma un foc mic într-un incendiu de proporții, care să cuprindă rapid gardurile, clădirile sau chiar suprafețe întregi de teren. În fiecare an, pompierii raportează zeci de intervenții cauzate de focuri scăpate de sub control, multe dintre ele pornind de la simple frunze arse în curte.
În loc să ardă frunzele, gospodarii au la dispoziție mai multe soluții legale și ecologice. Cea mai simplă este compostarea. Frunzele, amestecate cu resturi de iarbă sau de bucătărie, se descompun natural și se transformă într-un îngrășământ fertil. O altă variantă este colectarea lor de către firmele de salubritate, care în multe orașe au programe speciale de ridicare a deșeurilor vegetale.
De asemenea, frunzele pot fi folosite pentru protejarea plantelor sensibile pe timpul iernii. Așezate la baza arborilor sau peste straturi de flori, ele acționează ca un strat izolator care apără rădăcinile de îngheț. Astfel, ceea ce părea o problemă se transformă într-un avantaj pentru grădină.
Chiar dacă unii cred că „un foc mic nu deranjează pe nimeni”, situația este de multe ori diferită. Fumul dens pătrunde în case, poluează rufele puse la uscat și creează disconfort în întreaga comunitate. Vecinii pot depune reclamații, iar autoritățile sunt obligate să intervină. Astfel, o acțiune aparent banală poate duce nu doar la amenzi, ci și la tensiuni între vecini.
