Din cuprinsul articolului
Un studiu recent dezvăluie care sunt profesiile cu cel mai mare risc de cancer pulmonar, legat de expunerea la fum și substanțe chimice. Află cum mutațiile genetice KRAS sunt asociate cu meserii precum bucătar, pictor sau lucrător sanitar și ce măsuri de prevenție pot fi aplicate.
Un studiu realizat de Grupul Spaniol de Cancer Pulmonar (GECP) relevă faptul că expunerea profesională la fum, substanțe chimice sau alți agenți toxici poate influența declanșarea mutațiilor genetice asociate cu cancerul pulmonar.
Meserii cu risc ridicat de cancer pulmonar
Cercetarea a analizat peste 300 de pacienți cu cancer pulmonar metastatic și a pus în lumină importanța includerii istoricului ocupațional în evaluarea riscului.
Potrivit studiului, anumite profesii prezintă frecvențe mult mai mari ale mutațiilor KRAS, care sunt implicate în cancerul pulmonar ne-microcitar.
- Bucătari – au avut 70 % prevalență de mutații KRAS.
- Pictori și vopsitori – 66,7 % dintre cazuri prezintă aceste mutații.
- Profesii din sectorul serviciilor personale – 67 % prezentau mutații KRAS.
- Lucrători din construcții / meserii cu expunere chimică – rata de mutații ajunge la 59 %.
În contrast, profesii precum informaticienii sau cei care lucrează în birouri, cu expunere redusă la agenți toxici, au prezentat incidențe mai scăzute (0% respectiv 20%).
Cum influențează ocuparea profesională evoluția bolii
Un element-cheie al cercetării este că, după ajustarea pentru factori precum sexul și consumul de tutun, diferențele în prevalența mutațiilor persistă, ceea ce sugerează că factorul ocupațional adaugă un risc independent, potrivit larazon.es.
Studiul a mai identificat că anumite variante ale mutației KRAS sunt mai frecvente în funcție de profesie, de exemplu varianta:
- G12C – mai frecventă în cei din serviciile personale
- G12A – asociată mai frecvent cu pictorii
- G12D – mai mult la profesii cu expunere chimică (chiar și la non-fumători)
Aceste date sugerează că mediul profesional poate „lăsa o amprentă genetică” asupra tumorilor și ar trebui luat în considerare în evaluarea riscului și în abordarea terapeutică.
Implicații practice și recomandări de prevenție
a) Importanța istoricului ocupațional
Integrarea informațiilor despre profesie și tipurile de expuneri chimice în dosarul medical poate ajuta medicii să identifice subgrupuri de risc și să recomande screening specific, mai ales dacă apar simptome sugestive.
b) Măsuri preventive la locul de muncă
- Utilizarea echipamentelor de protecție (mască, ventilație, filtre).
- Evitarea expunerii directe la fum, vapori, solvenți, metale grele sau substanțe volatile.
- Implementarea normelor de siguranță și control al mediului de lucru.
- Supraveghere medicală periodică și screening pentru lucrătorii din domeniile cu risc.
c) Conștientizare și politici de sănătate publică
Angajatorii și instituțiile de sănătate ar trebui să promoveze programe de monitorizare și protecție pentru angajații din meserii expuse. De asemenea, cercetările viitoare ar putea concentra pe legătura între agenți chimici specifici și apariția mutațiilor pentru a preveni mai eficient.
Acest studiu subliniază că nu doar fumatul sau factorii genetici contează în apariția cancerului pulmonar: profesia și mediul profesional pot contribui semnificativ la riscul mutațiilor genetice care conduc la boală.
Identificarea persoanelor cu risc ocupațional ridicat și adoptarea de măsuri preventive pot face diferența în reducerea incidenței și în depistarea precoce.
