Din cuprinsul articolului
Într-o Capitală unde tentațiile se multiplică, iar vulnerabilitatea adolescenților crește de la an la an, consumul de droguri nu mai este doar o temă de dezbatere, ci o realitate confirmată de instituțiile statului. Publicația Doctorul Zilei a obținut, în exclusivitate, răspunsuri oficiale de la trei Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului – Sectorul 1, Sectorul 3, Sectorul 5 și Sectorul 6 – conturând pentru prima dată un tablou comparativ al crizei adicțiilor în rândul minorilor.
Datele adunate arată discrepanțe majore în modul de raportare și intervenție, dar și o constantă cutremurătoare: debutul consumului începe extrem de devreme, în jurul vârstei de 14 ani.
Sectorul 1: opt cazuri confirmate și o vârstă de debut alarmantă
Potrivit DGASPC Sector 1, în anul 2024 au fost înregistrate opt cazuri de minori consumatori de droguri. Instituția a transmis clar și fără echivoc că vârsta medie de debut se situează la doar 14 ani. Această statistică aduce în atenție un adevăr greu de acceptat: adolescența, perioada formării identitare, coincide pentru mulți copii cu primele experiențe de consum de substanțe interzise.
DGASPC Sector 1 susține că, dincolo de monitorizarea medicală, oferă beneficiarilor servicii de consiliere psihologică, prin psihologi clinicieni angajați ai instituției. Mai mult, spitalele care tratează cazuri de dependență semnalează situațiile către direcție, iar după externare, instituția urmărește respectarea recomandărilor medicale. Prevenția, însă, este încredințată în special Direcției Siguranță Școlară din cadrul IGPR, în baza OME nr. 6235/2023, semn că instituția socială se bazează pe colaborarea directă cu Poliția pentru intervenții educaționale în unitățile de învățământ.
Sectorul 3: programe în școli, consiliere și colaborare strânsă cu spitalele
În Sectorul 3, DGASPC a raportat două cazuri în ultimul an, implicând minori de 14 și 17 ani. Vârsta medie a debutului, conform datelor oficiale, este de 16 ani.
Instituția derulează, prin psihologii din cadrul Centrului de Consiliere și Resurse, intervenții dedicate prevenirii și combaterii consumului de droguri, punând accent pe conștientizarea impactului asupra sănătății, dar și asupra vieții sociale și familiale. Ca alternativă, adolescenții sunt orientați către activități culturale, artistice și sportive.
Prin centrele de zi „Lizuca” și „Patrocle”, DGASPC Sector 3 desfășoară campanii de informare în școli și comunități, în cadrul proiectului european „Familia la puterea 3”. Temele abordate sunt ample: consum de alcool, tutun și substanțe interzise, violență domestică, bullying, discriminare, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală sau a sarcinilor nedorite.
La capitolul intervenție, DGASPC Sector 3 oferă consiliere psihologică și sprijin în reintegrarea socială atât pentru copii, cât și pentru familiile lor, cu obiectivul de a preveni izolarea și comportamentele de risc. Colaborarea cu spitalele este strânsă: medicii au obligația de a sesiza direcția atunci când tratează minori din sector aflați în situații de risc. Odată sesizat, cazul este preluat, evaluat psiho-social și urmărit prin ședințe de consiliere și monitorizare post-tratament. Direcția menține contact permanent cu familia și cu cadrele medicale, organizând întâlniri de lucru și schimburi de informații.
Sectorul 5: șapte copii sub protecție specială
La DGASPC Sector 5, situația este la fel de gravă. În prezent, șapte minori consumatori de droguri se află în evidențele instituției și beneficiază de măsuri de protecție specială în centre rezidențiale. Direcția recunoaște că nu are date statistice despre vârsta de debut, dar subliniază că problema nu mai este doar medicală, ci depășește sfera sănătății, transformându-se într-o criză socială și de siguranță publică.
Pentru prevenție, Sectorul 5 a lucrat de-a lungul timpului în parteneriat cu Poliția Municipiului București, cu Agenția Națională Antidrog – până la reorganizarea acesteia – și cu ARAS, Asociația Română Anti-SIDA. Aceste colaborări au presupus distribuirea de materiale informative, acțiuni directe în școli și în comunitate, dar și consiliere privind riscurile infecțiilor cu HIV, hepatite sau TBC.
La capitolul recuperare, Sectorul 5 se detașează printr-o rețea medicală și psihologică mai bine conturată. Direcția colaborează activ atât cu spitale de stat, precum Obregia, Gorgos, Sf. Stelian sau Voila, cât și cu clinici private precum Hope sau Atelier-Psy. În acest fel, parcursul de recuperare al minorilor include nu doar tratament medical și psihoterapie, ci și programe individualizate de reintegrare socială.
Sectorul 6: campanii în școli, dar lipsă de statistici
DGASPC Sector 6 se remarcă prin derularea unor programe de prevenție și informare cu vizibilitate în școli și comunități. Printre acestea se numără Young Voices #Prietenii tăi, adresat copiilor implicați în fapte penale și familiilor acestora, și campania Be safe, be cool in your school, desfășurată în trei școli și extinsă prin materiale educative către toate unitățile de învățământ și grădinițele din sector.
Direcția organizează, de asemenea, întâlniri cu ONG-urile și cu consilierii școlari, prin intermediul echipei Serviciului Evaluare Inițială și Intervenții în Situații de Risc, pentru a oferi informații despre protecția copilului victimă a violenței școlare. Serviciile sociale includ consiliere psihologică, evaluarea situațiilor familiale, sprijin financiar punctual și mediere familială sau școlară. Specialiștii din cadrul Serviciului Prevenirea Separării Copilului de Familie sunt formați prin traininguri pe problematica adicțiilor, în colaborare cu Agenția Națională Antidrog.
În ceea ce privește tratamentul, Sectorul 6 colaborează cu Spitalul pentru Toxicodependențe și Psihiatrie „Sf. Stelian”, cu Spitalul „Obregia” și cu Spitalul „Voila” din Câmpina, precum și cu ONG-uri precum Asociația Lindenfeld („Ajungem Mari”) și clinici private precum Clinica Psy. Cu toate acestea, instituția recunoaște că nu există niciun protocol formal încheiat cu aceste spitale sau centre de dezintoxicare. Mai grav, DGASPC Sector 6 nu deține date statistice privind numărul cazurilor și nici despre vârsta de debut a consumului, recomandând ca informațiile să fie solicitate de la Primăria Capitalei sau de la Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, instituție care, împreună cu municipalitatea, a realizat Raportul de cercetare Planet Youth 2024–2025.
Ancheta Doctorul Zilei scoate la lumină discrepanțe îngrijorătoare. Sectorul 1 are statistici clare, Sectorul 5 confirmă existența cazurilor, dar nu știe vârsta de debut, iar Sectorul 6 derulează campanii elaborate, dar nu centralizează date. Imaginea de ansamblu este una a unor instituții care lucrează în paralel, cu rezultate punctuale, dar fără o strategie unitară și fără protocoale standardizate la nivel național.
Dincolo de cifre, ceea ce se conturează este drama unor copii care își încep adolescența prin experimentarea drogurilor, dar și eforturile inegale ale statului de a-i salva. În timp ce unii primesc acces la clinici private și programe de tratament personalizate, alții depind de consilierea punctuală a psihologilor din direcții sau de campanii educative cu impact limitat.
Proiect de lege antidrog: sancțiuni progresive și reabilitare obligatorie
În paralel cu eforturile locale, autoritățile centrale au elaborat Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea consumului de droguri în rândul minorilor și al tinerilor. Documentul propune o abordare dublă: sancțiuni progresive și măsuri obligatorii de reabilitare, cu obiectivul declarat de a reduce consumul la vârste fragede.
Proiect-de-lege-combaterea-consumului-de-droguri
Legea definește consumatorul ca pe orice persoană depistată cu droguri destinate exclusiv uzului propriu, iar recidiva este stabilită ca repetarea consumului în termen de cinci ani de la prima abatere. Intrarea în vigoare este programată la 90 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.
Sancțiunile cresc în severitate odată cu abaterile. Prima abatere presupune consiliere și dezintoxicare obligatorie pentru minimum trei luni, refuzul atrăgând o amendă penală de 1.000 de lei. La a doua abatere, amenda crește la 2.000 de lei și tratamentul se prelungește la șase luni. A treia abatere aduce o amendă de 3.000 de lei și un an de consiliere, iar de la a patra abatere, sistemul introduce detenția: o lună de închisoare cu executare, urmată de șase luni de supraveghere psihologică post-detenție. Pentru a cincea abatere, pedeapsa urcă la două luni de închisoare, iar ulterior, fiecare abatere adaugă câte o lună de detenție, până la maximum un an, cu monitorizare electronică după eliberare.
Pentru minori, proiectul adoptă o abordare diferită. Aceștia vor fi incluși obligatoriu în programe de consiliere psihologică, sub supravegherea unui tutore desemnat de instanță. Dacă minorul refuză participarea, sancțiunile cad asupra părinților sau tutorilor, care pot primi amenzi între 2.000 și 5.000 de lei.
Mai mult, legea prevede obligația expresă a tratamentului în centre specializate de dezintoxicare, iar refuzul tratamentului atrage dublarea amenzilor sau a pedepselor privative de libertate. Poliția și Ministerul Sănătății vor fi responsabile de implementarea și supravegherea aplicării acestor măsuri, în timp ce instanțele de judecată vor decide sancțiunile și obligațiile de reabilitare pentru fiecare caz.
