Din cuprinsul articolului
Menținerea unei minți ascuțite pe măsură ce îmbătrânim e o chestiune de obiceiuri, educație și curiozitate constantă, arată neurocercetătorul Benjamin Boller, profesor la Universitatea din Québec, într-o analiză publicată de The Conversation și preluată de The Independent.
Potrivit acestuia, „rezervele cognitive” — capacitatea creierului de a rezista îmbătrânirii sau bolilor neurodegenerative — pot fi construite și menținute de-a lungul întregii vieți, indiferent de vârstă.
„Rezerva cognitivă nu este fixă. Ea evoluează datorită experiențelor și învățării continue și poate fi întărită în orice moment al vieții”, explică dr. Benjamin Boller, specialist în neuropsihologia îmbătrânirii.
Ce este „rezerva cognitivă” și de ce contează
Termenul de „rezervă cognitivă” se referă la abilitatea creierului de a se adapta și de a compensa efectele îmbătrânirii sau ale unor leziuni neurologice, fără a pierde semnificativ din funcționalitate.
Această capacitate explică de ce unele persoane pot avea modificări cerebrale legate de vârstă, dar își păstrează memoria și claritatea mentală.
Raportul Dementia Prevention, Intervention and Care publicat de The Lancet în 2024 arăta că 45% dintre cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate prin controlul a 14 factori de risc modificabili — printre care sedentarismul, depresia, izolarea socială și lipsa educației timpurii.
Educația joacă un rol major, dar nu este singurul factor. Cercetările recente arată că rezerva cognitivă poate fi amplificată și la vârsta adultă prin activități intelectuale, sociale și recreative — de la învățarea unui instrument, la practicarea șahului, puzzle-uri complexe sau activități de voluntariat care implică planificare și rezolvarea de probleme.
Trei modele care explică longevitatea mentală
Știința modernă vorbește astăzi despre trei modele complementare care descriu felul în care creierul se apără de declinul cognitiv:
-
Rezerva cerebrală (brain reserve) — explică diferențele individuale prin factori biologici precum numărul de neuroni și densitatea conexiunilor neuronale.
-
Mentenanța cerebrală (brain maintenance) — susține că un stil de viață activ poate încetini îmbătrânirea creierului prin creșterea rezilienței biologice.
-
Rezerva cognitivă (cognitive reserve) — descrie flexibilitatea creierului de a mobiliza rețele alternative pentru a compensa pierderile legate de vârstă.
Toate aceste modele sunt interconectate și susțin aceeași concluzie: activitatea mentală și socială continuă este cel mai bun „tratament preventiv” pentru creier.
Cum îți poți antrena creierul – și să te distrezi în același timp
Un studiu canadian recent, Engage, derulat de Consorțiul Canadian pentru Îmbătrânire și Neurodegenerare, a testat un concept simplu: combinarea antrenamentelor cognitive (memorare, atenție, limbaj) cu activități plăcute și stimulative, precum învățarea unui instrument, a unei limbi străine sau a unor jocuri video strategice.
Rezultatele arată că această metodă produce efecte similare cu programele clasice de antrenament cognitiv, dar cu o implicare mai mare și beneficii emoționale suplimentare.
„Intervențiile naturale, bazate pe învățare și socializare, pot produce aceleași efecte ca exercițiile cognitive tradiționale, dar sunt mai motivante și mai ușor de menținut”, subliniază dr. Boller.
În laboratorul său de neuropsihologie a îmbătrânirii, cercetătorul testează în prezent efectele învățării limbii engleze asupra activității cerebrale la vârstnici. Primele rezultate arată că engajarea intelectuală, chiar începută târziu în viață, are beneficii măsurabile asupra memoriei și flexibilității cognitive.
Educația – cheia unui creier rezilient
Numeroase studii susțin că nivelul educațional influențează direct structura și activitatea creierului. O cercetare realizată de echipa lui Boller a evidențiat o asociere clară între numărul anilor de școlarizare și volumul materiei cenușii din regiunile responsabile de memorie și atenție.
Persoanele cu un nivel de educație mai ridicat au prezentat activări mai selective ale ariilor cerebrale în timpul proceselor de învățare, semn că folosesc strategii cognitive mai eficiente.
„Creierul devine mai precis, mai puțin risipitor în resurse, atunci când este antrenat continuu”, explică autorul.
Cum poți preveni declinul cognitiv
Pe lângă activitatea intelectuală constantă, menținerea sănătății cognitive presupune și o abordare holistică a stilului de viață.
Experții recomandă:
-
Mișcare regulată – cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână;
-
Alimentație echilibrată, inspirată din dieta mediteraneană;
-
Relații sociale active – contactul uman stimulează zonele asociate empatiei și limbajului;
-
Odihnă suficientă – somnul consolidează memoria și susține procesele de regenerare neuronală;
-
Curiozitate intelectuală – învățarea continuă menține conexiunile neuronale active.
„Îmbătrânirea sănătoasă a creierului nu ține doar de noroc genetic. Ține de alegeri și de curiozitatea pe care o păstrăm vie”, concluzionează Benjamin Boller.
Q&A — Întrebări și răspunsuri despre sănătatea cognitivă
1. Ce înseamnă „rezervă cognitivă”?
Este capacitatea creierului de a se adapta și de a compensa efectele îmbătrânirii sau ale bolilor, prin activarea de noi rețele neuronale și strategii mentale.
2. Poate fi îmbunătățită după o anumită vârstă?
Da. Cercetările arată că rezervele cognitive pot fi consolidate la orice vârstă prin activități stimulative și sociale, precum muzica, limbile străine sau jocurile de strategie.
3. Cât de importantă este educația formală?
Foarte importantă, dar nu exclusivă. Educația timpurie oferă o bază solidă, dar stimularea continuă — prin lectură, hobby-uri și interacțiune socială — menține creierul activ pe termen lung.
4. Care sunt semnele timpurii ale declinului cognitiv?
Probleme de memorie, dificultăți de concentrare, dezorientare temporală, pierderea inițiativei și schimbări de dispoziție. Dacă persistă, se recomandă consult neurologic.
5. Cum putem preveni demența?
Prin controlul factorilor de risc (tensiune, diabet, depresie, izolare socială), exerciții regulate, dietă echilibrată și antrenament mental constant.
6. Ce rol are socializarea?
Unul major: conversațiile, empatia și activitățile în grup stimulează conexiunile neuronale și reduc riscul de declin cognitiv prematur.
