Din cuprinsul articolului
Un nou studiu publicat revista Nature Communications arată că forma creierului, nu doar volumul său, ar putea ascunde primele semne ale demenței și ale bolii Alzheimer. Cercetătorii de la Universitatea din California – Irvine (UC Irvine) și Universitatea La Laguna din Spania au descoperit că modificările subtile ale geometriei creierului pot prezice scăderi ale memoriei și raționamentului cu ani înainte ca boala să se manifeste clinic.
Această descoperire deschide calea către o nouă abordare a diagnosticării precoce a demenței, oferind medicilor o „fereastră” de timp esențială pentru prevenție și tratament.
Cum poate forma creierului să indice un risc de demență
Până acum, majoritatea studiilor despre îmbătrânirea creierului s-au concentrat pe pierderile de volum — cât țesut cerebral se reduce în diferite regiuni odată cu vârsta. Noua cercetare aduce o perspectivă diferită: nu doar volumul contează, ci și forma.
„Am descoperit că forma creierului se modifică în mod sistematic pe măsură ce îmbătrânim, iar aceste schimbări sunt strâns legate de declinul cognitiv”, a explicat dr. Niels Janssen, neurocercetător la Universitatea La Laguna.
Echipa a analizat 2.603 scanări RMN provenind de la persoane cu vârste între 30 și 97 de ani. Prin compararea imaginilor cu testele cognitive ale participanților, cercetătorii au observat că expansiunile și contracțiile anumitor regiuni cerebrale diferă de la o persoană la alta, dar tind să urmeze modele previzibile odată cu vârsta.
De exemplu, zonele din spatele capului, responsabile de integrarea vizuală și de orientare, tind să se micșoreze mai rapid la persoanele cu rezultate mai slabe la testele de raționament. Alte regiuni, precum lobii frontali, pot suferi modificări subtile de formă care influențează memoria de scurtă durată și capacitatea de luare a deciziilor.
O presiune invizibilă asupra „centrului memoriei”
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului vizează cortexul entorhinal, o zonă esențială pentru stocarea și procesarea amintirilor.
„Este posibil ca, pe măsură ce creierul îmbătrânește, forma sa să se schimbe într-un mod care pune presiune mecanică pe cortexul entorhinal. Această regiune este, de altfel, primul loc unde se acumulează proteinele toxice asociate cu Alzheimerul”, a explicat dr. Michael Yassa, directorul Centrului de Neurobiologie de la UC Irvine.
Această „presiune invizibilă” ar putea fi una dintre cauzele pentru care Alzheimerul debutează exact în această zonă, provocând primele tulburări de memorie. Cu alte cuvinte, nu doar chimia creierului se modifică odată cu vârsta — ci și forma sa fizică, care poate amplifica riscurile.
De ce este importantă această descoperire
Cercetarea oferă o perspectivă complet nouă asupra modului în care neurodegenerarea începe. Dacă medicii pot identifica aceste deformări subtile în stadiile incipiente, intervenția ar putea fi posibilă înainte de pierderea funcțiilor cognitive.
Studiul sugerează că analizele RMN 3D ar putea deveni, în viitor, un instrument de screening pentru depistarea riscului de demență la persoanele aparent sănătoase.
„Începem să înțelegem cum geometria creierului modelează bolile neurodegenerative. Răspunsurile ar putea fi ascunse chiar sub ochii noștri — în forma creierului însuși”, a spus Yassa.
În prezent, Alzheimerul afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății, iar numărul ar putea ajunge la 150 de milioane până în 2050 dacă nu se descoperă metode eficiente de prevenție.
Declinul cognitiv – mai mult decât pierderea memoriei
Cercetătorii subliniază că demența nu este un fenomen brusc, ci rezultatul unui proces lent, de ani sau chiar decenii. Modificările de formă identificate la nivel cerebral pot fi „semne timpurii” ale unei degenerări care, dacă este observată la timp, ar putea fi încetinită prin:
-
dietă echilibrată bogată în acizi grași Omega-3 și antioxidanți,
-
activitate fizică regulată,
-
stimulare cognitivă (lectură, învățare, jocuri logice),
-
somn suficient și controlul stresului,
-
menținerea sănătății cardiovasculare.
Aceste măsuri sunt deja recomandate de numeroase studii clinice pentru prevenirea sau întârzierea demenței.
Următorul pas: hărți 3D ale îmbătrânirii cerebrale
Echipa de la UC Irvine lucrează acum la un algoritm bazat pe inteligență artificială capabil să creeze modele predictive 3D ale creierului uman. Scopul este de a detecta tipare anormale de contracție sau expansiune care preced declinul cognitiv.
Cercetătorii speră ca, în câțiva ani, aceste instrumente să poată fi integrate în evaluările medicale de rutină pentru persoanele trecute de 50 de ani.
Q&A – Tot ce trebuie să știi despre forma creierului și demență
1. Cum se schimbă creierul odată cu vârsta?
Pe măsură ce îmbătrânim, unele regiuni ale creierului pierd volum și își modifică forma. Aceste schimbări afectează conectivitatea neuronală și pot influența memoria, viteza de reacție și capacitatea de raționament.
2. Ce este cortexul entorhinal și de ce e atât de important?
Este o zonă-cheie a creierului implicată în formarea amintirilor și în navigația spațială. Este printre primele regiuni afectate în boala Alzheimer.
3. Poate fi forma creierului un marker de diagnostic?
Da, potrivit cercetării publicate în Nature Communications, modificările de formă pot fi detectate prin imagistică RMN și pot semnala un risc crescut de demență înainte de apariția simptomelor evidente.
4. Cum putem proteja sănătatea creierului?
Prin mișcare zilnică, alimentație bogată în legume și pește, controlul tensiunii arteriale și al glicemiei, somn regulat și activități intelectuale care stimulează creierul.
5. Se poate inversa declinul cognitiv?
Nu complet, dar intervențiile timpurii — exercițiile cognitive, terapiile de memorie, dieta mediteraneană și socializarea activă — pot încetini semnificativ progresul bolii.
