Din cuprinsul articolului
România introduce „codul personal de sănătate”, diferit de CNP, prin care va fi gestionat dosarul medical complet al fiecărui pacient. Platforma CNAS, finanțată din PNRR, este programată pentru 2026. Ce înseamnă pentru pacienți, medici și datele tale.
România se pregătește să introducă un cod personal de sănătate (CPS) atribuit de la naștere și distinct de CNP, care va deveni cheia unică de acces la istoricul medical al fiecărei persoane. Măsura a fost anunțată public de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, în cadrul Profit Health Forum.
„În contextul digitalizării, o persoană, când se va naște, va primi un cod personal de sănătate… codul va reprezenta practic dosarul lui medical”, a spus acesta.
Concret, toate consultațiile, analizele, tratamentele, internările, vaccinările și investigațiile vor fi asociate acestui cod și vor alimenta dosarul electronic de sănătate la nivel național. Oficialul a subliniat și utilitatea de politici publice: „Poți să faci predicții, analize, să stabilești politici, plecând de la date concrete.” Profit.ro
Platformă CNAS nouă, cu acces pentru pacient și pentru medic
Noul sistem informatic administrat de CNAS este dezvoltat cu fonduri PNRR, având termen-țintă 2026, când actuala platformă PIAS ar urma să fie înlocuită. CNAS a confirmat oficial că PIAS rămâne în funcțiune până la migrarea pe platforma modernă.
În paralel, comunicările publice ale autorităților și prezentările media indică faptul că pacienții își vor putea vedea online propriul dosar, pe bază de cod și parolă, iar accesările/consultațiile vor fi validate prin notificări pe telefon – o funcție menită să facă transparent și telemedicina.
„Pacientul va primi o notificare pe telefon și… va constitui un element de validare a consultației”, a explicat conducerea CNAS în materialele difuzate pe această temă.
Din perspectiva utilizatorului, introducerea CPS promite mai puține drumuri și hârtii, iar istoricul medical devine disponibil în timp real, inclusiv când ajungi la alt medic sau în alt oraș/altă țară. „Dacă un astfel de pacient e accesat de la Paris, toate datele lui se vor regăsi acolo”, a punctat Streinu-Cercel, subliniind interoperabilitatea.
Pentru pacienți, avantajele directe ar trebui să fie:
- continuitatea îngrijirii (medicii văd tratamentele și alergiile deja existente);
- programări și rețete gestionate digital, inclusiv pentru consultații la distanță;
- mai puține erori și investigații duplicate.
Notă: calendarul exact al funcțiilor vizibile pentru public (de exemplu, autentificare, alerte, telemedicină) va fi definit în actele normative și în specificațiile tehnice ale CNAS pe măsură ce proiectul avansează.
Actuala infrastructură PIAS a fost proiectată pentru alte volume și capabilități. Curtea de Conturi a recomandat zilele trecute modernizarea platformei și corectarea disfuncționalităților, în concordanță cu noul val de digitalizare. Recomandările confirmă nevoia unei arhitecturi performante, sigure și scalabile – exact obiectivele investiției derulate prin PNRR.
Calendarul: de la proiect de lege la lansarea efectivă
La Senat se lucrează la un pachet legislativ pentru digitalizarea sănătății. Ținta declarată este ca până în decembrie să existe un prim draft de lege, care apoi va fi dezbătut și ajustat în Parlament. În scenariul anunțat public, noua platformă CNAS are ca orizont anul 2026, când ar urma să devină operațională pentru toți asigurații, înlocuind PIAS.
Unele prezentări media au avansat și etape intermediare (de pildă, acces pentru asigurați într-o versiune timpurie), însă datele oficiale rămân cele comunicate de CNAS (înlocuire în 2026) și de Parlament (termen pentru draftul de lege). Ne vom raporta, așadar, la actele normative și anunțurile CNAS, pe măsură ce sunt publicate.
CPS nu va înlocui CNP-ul în relația cu banca sau cu alte sisteme publice; el funcționează strict în sfera sănătății și este proiectat tocmai pentru a limita expunerea CNP-ului. În centrul arhitecturii noi se află GDPR, autentificarea riguroasă, jurnalizarea accesărilor și interoperabilitatea între sisteme medicale, elemente prevăzute explicit în documentele PNRR dedicate PIAS.
Cine îți poate vedea dosarul?
Accesul se face doar pe baza consimțământului și a temeiului legal de îngrijire medicală; fiecare accesare trebuie logată și afișată pacientului (de regulă, prin notificări). Detalii precise (ex. niveluri de autorizare, mecanisme 2FA) urmează să fie stabilite în legislație secundară și în specificația tehnică CNAS.
Streinu-Cercel leagă proiectul de eficiența clinică și de capabilitățile analitice ale statului: „Toată lumea va fi acolo înregistrată și se va cunoaște tot traseul.” În acest fel, sistemul poate să învețe din date și să proiecteze politici pe baze reale.
Pe partea operațională, CNAS a comunicat trecerea la o platformă „modernă, sigură și accesibilă”, cu interoperabilitate extinsă – mesaj care răspunde criticilor recurente la adresa PIAS și recomandărilor Curții de Conturi privind adaptarea la cerințele actuale de digitalizare.
Pentru furnizori, CPS și noua platformă înseamnă validări mai robuste, mai puține blocaje și mai multă trasabilitate. Din perspectiva fluxurilor clinice, mizele sunt: evitarea dublării investigațiilor, prescriere mai sigură (alergii, interacțiuni), telemedicină cu reguli clare și raportare automată – premisa pentru o finanțare mai corectă și pentru politici de sănătate publică mai inteligente.
