Din cuprinsul articolului
Un studiu publicat în Cell Metabolism arată că un aminoacid comun, prolina, prezent în carne, pește și gelatină, ar putea fi implicat în apariția depresiei prin interacțiunea sa cu bacteriile intestinale și creierul.
Cercetătorii de la Institutul de Cercetări Biomedicale Girona (IDIBGI) și Universitatea Pompeu Fabra (UPF) din Barcelona au identificat o legătură neașteptată între prolină, un aminoacid frecvent întâlnit în alimentația zilnică, și depresie.
Prolina se găsește în alimente precum gelatina, carnea de vită hrănită cu iarbă, peștele sălbatic sau produsele lactate. Potrivit studiului publicat în revista Cell Metabolism, o dietă bogată în prolină ar putea crește probabilitatea de a dezvolta simptome depresive.
Descoperirea este una majoră, pentru că sugerează că intestinul și creierul comunică mult mai profund decât se credea.
„Prolina, un aminoacid abundent în multe alimente, a fost asociată cu depresia prin intermediul interacțiunii sale cu bacteriile intestinale și chimia creierului”, explică autorii studiului.
„Am fost surprinși”: cum au măsurat cercetătorii legătura dintre dietă și dispoziție
Pentru a investiga relația dintre alimentație și starea psihică, echipa de cercetători a analizat tipul și cantitatea de aminoacizi consumați de fiecare participant. Fiecare persoană a completat și un chestionar standardizat pentru a evalua nivelul de depresie.
„Am fost surprinși că ceea ce era cel mai asociat cu depresia, evaluată prin acest chestionar, a fost consumul de prolină”, explică dr. José Manuel Fernández-Real, șeful secției de Endocrinologie la Spitalul Dr. Josep Trueta din Girona și director al Departamentului de Științe Medicale la Universitatea din Girona.
Analizele de sânge au confirmat rezultatul: nivelurile mai mari de prolină plasmatică s-au numărat printre cei mai puternici indicatori metabolici corelați cu depresia.
Cu toate acestea, nu toate persoanele cu aport ridicat de prolină prezentau simptome depresive. Secretul părea să stea în microbiota intestinală – ansamblul bacteriilor din intestin care influențează metabolismul și chiar chimia creierului.
„Microbiota pacienților cu un consum ridicat de prolină, dar cu niveluri scăzute de prolină în plasmă, era similară cu microbiota asociată cu niveluri scăzute de depresie și era îmbogățită cu gene bacteriene implicate în transportul și metabolismul prolinei”, notează dr. Jordi Mayneris-Perxachs, cercetător Miguel Servet la IDIBGI.
Pentru a afla dacă prolina cauzează efectiv depresia, cercetătorii au realizat un experiment spectaculos. Au transplantat microbiotă intestinală umană la șoareci.
Rezultatul a fost clar: animalele care au primit microbiotă de la oameni cu niveluri ridicate de prolină sau cu simptome depresive au manifestat comportamente similare depresiei. În plus, s-au observat modificări ale genelor cerebrale implicate în transportul prolinei.
„Posibilitatea de a transfera fenotipul depresiei de la oameni la șoareci prin transplant de microbiotă și demonstrarea faptului că un astfel de transplant generează modificări în transportul prolinei dezvăluie că această prolină ar putea fi asociată cauzal cu depresia”, afirmă dr. Rafael Maldonado, de la Universitatea Pompeu Fabra (UPF).
Echipa a confirmat concluziile și printr-un experiment pe muște de oțet (Drosophila melanogaster), care pot manifesta comportamente asemănătoare depresiei.
Muștele hrănite cu tulpini bacteriene Lactobacillus, asociate cu un risc mai mic de depresie, au arătat o rezistență crescută la stres. În schimb, cele hrănite cu Enterobacter, asociat cu depresia, au manifestat trăsături depresive accentuate.
Mai mult, muștele modificate genetic astfel încât prolina să nu poată fi transportată la creier au devenit rezistente la comportamente depresive, confirmând ipoteza că aminoacidul influențează direct starea de spirit.
„Aceste rezultate schimbă modul în care înțelegem depresia”
„Aceste rezultate demonstrează importanța prolinei și influența ei asupra stării depresive a oamenilor, lucru care până acum nu fusese luat în considerare”, subliniază dr. Fernández-Real.
Descoperirea deschide un nou capitol în cercetarea depresiei: în viitor, medicii ar putea modifica dietele sau microbiota intestinală pentru a regla nivelurile de prolină și, implicit, starea emoțională a pacienților.
„Prin controlarea nivelurilor de prolină sau a transportului acesteia către creier, s-ar putea preveni sau trata depresia”, explică autorii.
Dr. Maldonado consideră că această cale – microbiotă-metabolit-creier – ar putea sta la baza unor terapii personalizate. Prin testarea compoziției bacteriene și a nivelurilor de aminoacizi din sânge, medicii ar putea estima riscul de depresie și adapta alimentația pacientului.
Totuși, cercetătorii avertizează că studiul nu stabilește încă o cauzalitate directă la om, iar modificarea aportului de prolină nu este recomandată fără consult medical.
Depresia, o problemă de sănătate publică în creștere
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 5% din populația României suferă de o formă diagnosticată de tulburare depresivă, iar la nivel mondial, depresia afectează peste 322 de milioane de persoane – adică 4,4% din populația globului.
Între 2005 și 2015, prevalența depresiei a crescut cu 18,4%, în special în țările cu venituri mici și mijlocii.
Depresia este mai frecventă în rândul femeilor, depășind 7,5% la cele între 55–74 de ani, față de 5,5% la bărbații din aceeași categorie. Boala afectează și tinerii și adolescenții, chiar dacă în procente mai reduse.
Factorii de risc sunt multipli: sărăcia, lipsa unui loc de muncă, pierderea unei persoane dragi, boala cronică, consumul de alcool sau droguri.
OMS atrage atenția că depresia nu este doar o stare emoțională trecătoare, ci o afecțiune medicală serioasă care necesită tratament și sprijin de specialitate.
