Din cuprinsul articolului
Românii care contribuie la pensiile private privesc cu îngrijorare noile modificări legislative. Legea pensiilor private, adoptată recent, limitează la 30% suma care poate fi retrasă imediat din Pilonul II și Pilonul III la momentul pensionării. Restul banilor va fi plătit eșalonat pe opt ani, cu o singură excepție: pacienții diagnosticați cu cancer pot primi întreaga sumă dintr-o tranșă.
Schimbarea a declanșat o dezbatere intensă – între prudență financiară și dreptul românilor de a dispune liber de economiile lor.
Noile prevederi impun o regulă clară:
- pensionarii pot retrage imediat doar 30% din suma acumulată în contul de pensii private;
- restul de 70% se va plăti lunar, pe o perioadă de opt ani;
- bolnavii oncologici pot primi 100% din sumă într-o singură tranșă.
În plus, fondurile de plată a pensiilor private vor achita Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) o taxă lunară, de maximum 5% din totalul comisioanelor de administrare.
Guvernul a susținut că măsura era necesară pentru a îndeplini o condiție impusă de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în contextul procesului de aderare a României.
O decizie care a stârnit neliniște
Pentru milioane de români care contribuie lună de lună la Pilonul II, decizia a fost primită cu neîncredere. Mulți se tem că nu vor mai putea dispune liber de banii acumulați, iar plata eșalonată va fi afectată de inflație sau de eventuale instabilități economice.
La finalul lunii iunie 2025, peste 8 milioane de persoane aveau conturi active în Pilonul II, iar contribuția medie la nivel național era de 483 de lei pe lună, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
În prima jumătate a anului, fondurile au virat 848 de milioane de lei către participanți sau moștenitori, majoritatea fiind pensionari sau persoane cu invaliditate.
În cazul Pilonului III, sistemul facultativ, peste 912.000 de români au contribuit lunar cu o medie de 167 de lei, iar plățile totale în prima jumătate a anului au ajuns la 446 de milioane de lei.
„Banii nu sunt ai statului, ci ai fiecărui român”
Economistul Dan Chirleșan, profesor de Finanțe-Bănci la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, explică că măsura nu ar trebui privită ca o confiscare, ci ca o măsură de protecție a sistemului:
„Pilonul II reprezintă un sistem de economisire individuală și capitalizare care completează Pilonul I, cel public, bazat pe solidaritatea între generații. Diferența fundamentală este că banii din Pilonul II aparțin contribuabilului, nu statului. Ei sunt investiți în fonduri private reglementate strict, se multiplică în timp și devin o resursă reală și tangibilă la momentul pensionării.”
Chirleșan amintește și poziția economistului-șef al BNR, Valentin Lazea, care a numit Pilonul II „ancora de stabilitate financiară a României într-un context demografic defavorabil”.
Profesorul ieșean subliniază că fondurile de pensii nu funcționează ca un cont de economii obișnuit:
„Un aspect esențial, adesea neînțeles, este că sumele acumulate în Pilonul II nu reprezintă depozite bancare. Ele nu stau în conturi, ci sunt investite în titluri de stat, acțiuni și obligațiuni. Prin aceste investiții, Pilonul II contribuie direct la finanțarea economiei românești: sprijină companii, creează locuri de muncă și stabilizează piața de capital.”
În viziunea sa, restricționarea retragerii integrale este o măsură necesară pentru a evita dezechilibre majore:
„Dacă s-ar permite plata unică a tuturor economiilor, sistemul s-ar dezechilibra complet, iar siguranța financiară a participanților ar fi pusă în pericol.”
„Politicienii ar trebui să explice, nu să manipuleze”
Chirleșan atrage atenția asupra lipsei de educație financiară și asupra tentației populiste a politicienilor:
„Cea mai mare responsabilitate rămâne pe umerii politicienilor. Ei ar trebui să explice, răbdător și credibil, cum funcționează Pilonul II și de ce este vital. În schimb, aleg prea des să îl sacrifice pentru a acoperi deficitul bugetar pe termen scurt. Este o miopie economică ce compromite viitorul generațiilor care azi muncesc.”
Și concluzionează:
„Pilonul II nu este un lux și nici un moft. Este un drept al cetățeanului și o garanție a demnității la bătrânețe. Plata unică e tentantă, dar periculoasă”
La rândul său, Radu Crăciun, președintele Asociației Pensiilor Administrate Privat, avertizează că ideea retragerii totale a banilor ar putea distruge echilibrul sistemului:
„Calea cea mai sigură și perfidă de a împiedica creșterea contribuției la Pilonul II este acceptarea plății unice. Niciun guvern nu va fi dispus ulterior să transfere mai mulți bani de la pensia publică, plătită lunar, către Pilonul II, dacă oamenii pot retrage totul dintr-o dată.”
El subliniază că experiența plăților compensatorii din trecut arată că mulți români au cheltuit rapid banii primiți, rămânând fără resurse:
„Sindicatele susțin limitarea plății unice, tocmai pentru că au văzut ce s-a întâmplat în anii ’90: oamenii au primit sume mari, dar le-au pierdut rapid. Este o lecție de care ar trebui să ținem cont.”
Proiectul de lege urmează să fie promulgat, iar primele plăți conform noilor reguli vor fi aplicate din 2026. În acest timp, economiștii și administratorii de fonduri cer campanii publice de informare, pentru a explica diferențele dintre Pilonul I, II și III și pentru a restabili încrederea participanților.
Pe termen lung, viitorul sistemului de pensii depinde de echilibrul dintre libertatea de alegere a contribuabilului și responsabilitatea statului de a asigura stabilitatea financiară.
