Din cuprinsul articolului
Atenție la simptomele ascunse ale cheagurilor de sânge. Un avertisment recent emis de NHS subliniază importanța recunoașterii precoce a simptomelor și prevenției pentru a evita complicații grave.
Recent, NHS a emis un avertisment important cu privire la riscul apariției cheagurilor de sânge (tromboză), o afecțiune ce poate să pară discretă, dar care, netratată, poate avea consecințe grave.
Află ce implică acest fenomen, ce simptome trebuie să urmărești şi cum poți reduce riscul.
Ce este un cheag de sânge şi de ce e periculos
Cheagul de sânge apare atunci când sângele formează o masă solidă într-un vas de sânge. De cele mai multe ori, acesta se dezvoltă într-o venă adâncă (ex: în picior) şi poate migra spre plămâni, fenomen cunoscut sub numele de embolie pulmonară.
Potrivit Mirror, NHS avertizează că după o internare în spital sau o perioadă lungă de imobilitate riscul creşte semnificativ.
Ce simptome trebuie să urmărești
Conform informațiilor NHS, simptomele tipice includ:
- durere sau disconfort într-un picior (sau, mai rar, braț), adesea în zona gambei sau coapsei;
- umflătură vizibilă sau senzație de greutate şi căldură în piciorul afectat;
- piele ce devine roşie sau închisă la culoare în zona respectivă;
Mai grav: dacă cheagul ajunge în plămâni, poate produce durere în piept, respiraţie dificilă, leșin sau tuse cu sânge, situații care necesită intervenție de urgență.
Avertismentul NHS subliniază: „Aceste simptome pot apărea și la nivelul brațului sau burții, dacă acolo se află cheagul de sânge.”
Ceea ce provoacă o alarmă deosebită este atunci când cheagul de sânge ajunge la un organ, cum ar fi creierul sau plămânii.
Prin urmare, NHS îndeamnă oamenii să sune sau să meargă la Urgențe dacă prezintă simptome de TVP (tromboză venoasă profundă), cum ar fi durere și umflare, alături de:
- Disfuncție respiratorie
- Durere în piept
Cine este mai expus
Există o serie de factori ce cresc probabilitatea apariției unui cheag de sânge:
- vârsta înaintată (peste 60 de ani),
- exces ponderal, imobilizare prelungită (după intervenţii chirurgicale sau spitalizare),
- deshidratare, fumat, utilizarea pilulei contraceptive sau a terapiei hormonale (HRT),
- şedere prelungită într-un mijloc de transport, stat jos pentru multe ore etc.
Prin urmare, nu doar „cei vârstnici” pot fi atacați: şi adulții cu stil de viață sedentar sau cu factori de risc trebuie să fie atenți.
Ce poți face pentru prevenţie
Prevenţia este esenţială. Iată câteva sfaturi de bază:
- Mişcarea regulată: ridică-te la intervale regulate, mai ales dacă stai jos mult timp.
- Hidratează-te suficient: deshidratarea favorizează coagularea sângelui.
- Dacă eşti în spital sau imobilizat, insistă să discuți cu medicul despre măsuri preventive (medicaţie anticoagulantă, ciorapi compresivi etc.)
- Evită să încrucişezi picioarele în perioade lungi de stat jos și poartă haine care nu îngreunează circulaţia.
- Fii atent la semnele de mai sus și acţionează prompt: mergi la medic sau la urgenţă dacă apar simptome grave.
Avertismentul emis de NHS este un memento că cheagurile de sânge nu sunt “lucruri care se întâmplă altora”. Recunoașterea simptomelor poate face diferența între o intervenție la timp şi o situație critică.
Dacă te regăsești cu unul sau mai mulți factori de risc, rămâi vigilent, adoptă măsuri de prevenţie şi nu ezita să consulți medicul.