Din cuprinsul articolului
Mulți oameni folosesc expresiile „a făcut infarct” și „i s-a oprit inima” ca și cum ar însemna același lucru. În realitate, explică medicul cardiolog Dr. Anca Tâu, sunt două urgențe medicale complet diferite, care afectează inima în moduri distincte — și fiecare are propriile semne, cauze și metode de prevenție.
Infarctul miocardic, cunoscut popular drept atac de cord, apare atunci când una dintre arterele care alimentează inima cu sânge se blochează, de obicei din cauza unui cheag format peste o placă de colesterol. În acel moment, o parte din mușchiul cardiac nu mai primește oxigen, începe să sufere și, dacă fluxul nu este restabilit rapid, se distruge.
„Infarctul este o problemă de circulație, nu de funcționare electrică. Inima continuă să bată, dar suferă pentru că nu primește sânge. Durerea este semnalul de alarmă — uneori suportabilă, alteori sfâșietoare”, explică Dr. Anca Tâu, medic primar cardiolog.
Printre cele mai frecvente simptome ale infarctului se numără:
-
durere sau presiune intensă în piept, adesea resimțită ca o gheară;
-
durere care iradiază spre brațul stâng, gât, maxilar sau spate;
-
transpirații reci, greață și anxietate intensă;
-
respirație dificilă și senzația de slăbiciune bruscă.
Un detaliu esențial: infarctul nu duce întotdeauna imediat la oprirea inimii. Pacientul este conștient, poate vorbi și cere ajutor. Tocmai de aceea, apelul rapid la 112 și intervenția medicală în primele 60–90 de minute pot salva viața și limita distrugerile ireversibile ale mușchiului cardiac.
Stopul cardiac: o problemă de „electricitate”
Dacă infarctul este o problemă de „conducte”, stopul cardiac este o problemă de electricitate. În acest caz, inima nu se mai contractă ordonat, ci intră într-un ritm haotic — fibrilație ventriculară sau tahicardie severă — care face ca sângele să nu mai circule deloc.
„În stopul cardiac, inima se oprește brusc. Nu mai există puls, respirația dispare, iar persoana își pierde imediat cunoștința. Este o urgență absolută — fiecare secundă contează”, avertizează Dr. Tâu.
Stopul cardiac poate apărea ca o consecință a unui infarct masiv, dar și independent, la persoane cu aritmii severe, insuficiență cardiacă, cardiomiopatii genetice sau chiar la sportivi aparent sănătoși.
Singura soluție de salvare este resuscitarea cardiopulmonară (RCP) și, dacă este posibil, defibrilarea electrică — un șoc care poate „reseta” ritmul cardiac.
Două urgențe, două abordări complet diferite
Deși ambele sunt situații critice, infarctul și stopul cardiac au mecanisme, semne și tratamente diferite.
| Diferență esențială | Infarct miocardic | Stop cardiac |
|---|---|---|
| Cauză principală | Blocarea unei artere coronariene | Tulburare electrică a inimii |
| Ce se întâmplă | O parte din mușchiul inimii nu mai primește sânge | Inima se oprește complet |
| Simptome | Durere toracică, greață, transpirații, anxietate | Pierderea conștienței, lipsa respirației și pulsului |
| Intervenție | Apel 112, tratament de urgență în spital (angioplastie, stent) | Resuscitare imediată, defibrilare |
| Prevenție | Controlul tensiunii, colesterolului, greutății și renunțarea la fumat | Monitorizarea aritmiilor, defibrilator implantabil, controale cardiologice periodice |
„La infarct, inima strigă — dă semnale de alarmă. La stop, inima tace. De aceea e vital ca oamenii să știe să recunoască diferența”, subliniază medicul cardiolog.
Cum pot fi prevenite infarctul și stopul cardiac
Specialiștii recomandă câteva măsuri simple, dar extrem de eficiente pentru reducerea riscului de evenimente cardiace:
-
Controlul periodic al tensiunii arteriale și al colesterolului;
-
Menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea sedentarismului;
-
Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool;
-
Adoptarea unei diete cardioprotectoare, bogate în legume, fructe, cereale integrale și pește gras;
-
Verificarea regulată a ritmului cardiac pentru depistarea aritmiilor.
Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, bazate pe statisticile OECD Health Statistics 2023, România se află printre țările europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate cauzate de bolile cardiace ischemice, categoria care include și infarctul miocardic acut.
În anul 2021, țara noastră a înregistrat o rată standardizată de 236 de decese la 100.000 de locuitori, de peste dublul mediei OCDE (114/100.000).
Deși cifrele s-au îmbunătățit față de 2011, când rata era de 283,5/100.000, România rămâne printre statele cu cel mai mare risc cardiovascular din Europa Centrală și de Est, alături de Lituania, Letonia și Ungaria, o situație explicată prin prevalența factorilor de risc precum hipertensiunea netratată, alimentația bogată în grăsimi și fumatul.
De ce e importantă educația medicală
Confuzia dintre infarct și stop cardiac persistă chiar și în era informației. Mulți pacienți ajung târziu la spital pentru că nu înțeleg diferența sau pentru că ignoră semnalele corpului.
„Anxietatea vorbește mai tare decât educația medicală. Mulți cred că o durere de piept e „de la stomac” sau „de la coloană”, pierzând minute prețioase. Iar la alții, inima pur și simplu se oprește — fără avertisment”, explică Dr. Tâu.
De aceea, medicii insistă asupra educației în prim-ajutor și a instruirii populației în resuscitare de bază.
În multe țări europene, folosirea defibrilatoarelor automate (AED) în spații publice a crescut rata de supraviețuire de la 10% la peste 40%.
Concluzia cardiologului
„Infarctul se previne prin grijă constantă. Stopul cardiac se previne prin reacție rapidă.
Primul îți dă timp să ceri ajutor, al doilea nu. De aceea, diferența între ele poate fi chiar viața.”
— Dr. Anca Tâu, medic primar cardiolog
