Din cuprinsul articolului
Studiul recent al Universității Wake Forest arată că factorii sociali, economici și de mediu asociați codului poștal pot influența biomarkeri ai demenței. Află cum mediul unde locuiești îți poate „scrie” riscul pentru sănătatea creierului.
Un studiu nou, publicat în Alzheimer’s & Dementia: Behavior & Socioeconomics of Aging și realizat de cercetătorii de la Wake Forest University School of Medicine, sugerează că codul poștal (ZIP code) al zonei tale poate fi un indicator al riscului de demență.
Factorul de risc la demență ascuns în codul poștal, potrivit științei
Autorii au folosit trei instrumente naționale pentru evaluarea condițiilor de cartier:
- indicele de dezavantaj zonal (Area Deprivation Index),
- indicele de vulnerabilitate socială (Social Vulnerability Index).
- indicele de justiție de mediu (Environmental Justice Index).
Participanții (679 de persoane) au fost supuși evaluărilor cerebrale (scanări) și analizelor de sânge pentru biomarkeri legați de Alzheimer și demență, pe care le-au corelat cu datele despre mediul lor social și de mediu.
Ceea ce au găsit cercetătorii este remarcabil: locuitorii din zonele cu un grad mai mare de vulnerabilitate socială, inegalitate de mediu și dezavantaj economic au prezentat modificări cerebrale asociate demenței.
Printre biomarkeri se numără:
- subțierea cortexului cerebral
- modificări ale substanței albe care indică boli vasculare
- reducerea fluxului sanguin cerebral sau circulație mai dificilă
Aceste modificări sunt cunoscute ca factori care pot contribui la declin cognitiv de-a lungul timpului.
De asemenea, efectele au fost mai vizibile la participanții de culoare ale căror cartiere au suferit mai multă povară a factorilor sociali și de mediu.
Importanță pentru politici publice și sănătate comunitară
Un aspect esențial al concluziilor cercetării îl reprezintă faptul că bolile creierului nu pot fi abordate doar la nivel individual (prin dietă, activitate fizică etc.), ci trebuie privite și în contextul mediului social și urban în care trăim.
Dacă se dorește reducerea inegalităților în sănătatea creierului, autorii susțin că politicile publice trebuie să vizeze accesul la:
- locuințe sigure,
- aer curat,
- nutriție adecvată,
- resurse comunitare.
- infrastructură socială în zone dezavantajate.
Cercetările viitoare vor trebui să clarifice cauzalitatea (adică dacă mutatul într-o zonă mai bună poate reduce riscul) și să examineze intervențiile la nivel comunitar.

