Din cuprinsul articolului
În ultimele luni, milioane de utilizatori TikTok și Instagram au distribuit clipuri cu exerciții aparent banale pentru degete și mâini — bătăi alternative din palme, rotiri de brațe, mișcări independente ale degetelor sau exerciții de coordonare între ambele mâini. Creatorii susțin că aceste mișcări ar putea preveni demența sau boala Alzheimer.
Deși pare o idee atractivă — doar câteva secunde de mișcare pentru un creier mai tânăr — specialiștii avertizează că lucrurile nu sunt atât de simple.
@mavereuer
hand exercises that can help prevent alzheimer’s/dementia (ofc, no guarantees, but these are pretty fun in general ngl)
Ce spun specialiștii despre exercițiile pentru mâini și memorie
„Nu există nimic magic în aceste mișcări”, a explicat neurologul american dr. Chris Winter, citat de HuffPost. „Este adevărat că exercițiile care implică motricitate fină și coordonare pot sprijini funcțiile cognitive, dar ele nu previn singure demența.”
Potrivit medicului, aceste exerciții pot fi benefice doar ca parte a unui stil de viață activ — fizic, mental și social. „Activitățile care necesită concentrare și coordonare, cum ar fi învățarea unui instrument muzical, dansul, pictura sau chiar învățarea unei limbi străine, sunt mult mai eficiente. Dacă aveți energia să faceți aceste lucruri, ridicați-vă de pe TikTok și faceți-le în viața reală”, a spus el.
De ce coordonarea mâinilor e totuși utilă
Exercițiile de motricitate fină stimulează zonele cerebrale implicate în atenție, planificare și mișcare — arii care, potrivit studiilor publicate în Frontiers in Aging Neuroscience (2024), pot fi menținute active prin activități variate și stimulante. Cu alte cuvinte, nu exercițiile pentru degete sunt esențiale, ci angajarea creierului în sarcini noi și provocatoare.
Un studiu amplu realizat la University of Eastern Finland în 2023 a arătat că persoanele care desfășoară activități care implică atât coordonare, cât și învățare — de exemplu, cântatul la pian sau dansul — au un risc cu până la 35% mai mic de declin cognitiv odată cu înaintarea în vârstă.
Lipsa coordonării nu înseamnă că ai demență
În mediul online, mulți utilizatori au interpretat greșit exercițiile: dacă nu reușești să le faci, ar fi un semn timpuriu al demenței. Medicii resping categoric această idee.
„Faptul că nu poți alterna mișcarea degetului mare și a celui mic nu indică o problemă neurologică. Poate fi o simplă lipsă de antrenament sau o particularitate motorie. Abilitatea de a-ți coordona degetele nu este un test de diagnostic pentru Alzheimer”, subliniază dr. Winter.
Ce ajută cu adevărat creierul să rămână tânăr
Neurologii sunt de acord că nu există un exercițiu-minune pentru prevenirea demenței, însă există obiceiuri dovedite științific care protejează funcțiile cognitive. Printre ele:
-
activitatea fizică regulată, care îmbunătățește circulația cerebrală și oxigenarea neuronilor;
-
somnul suficient – esențial pentru eliminarea toxinelor acumulate în timpul zilei;
-
o dietă echilibrată, în special de tip mediteranean, bogată în antioxidanți, acizi grași Omega-3 și fibre;
-
viața socială activă, care stimulează memoria și previne izolarea;
-
învățarea continuă, fie prin lectură, hobby-uri noi, fie prin activități creative.
Un raport al World Health Organization din 2023 arată că peste o treime din cazurile de demență ar putea fi prevenite prin măsuri de acest tip.
Exercițiile virale, utile doar dacă fac parte dintr-o rutină completă
Exercițiile pentru mâini pot fi o modalitate simplă de a-ți antrena atenția sau coordonarea, mai ales pentru persoanele în vârstă sau pentru cele cu mobilitate redusă. Însă ele nu pot substitui activitatea fizică reală.
„Dacă nu poți face sport sau activități solicitante, e perfect să practici aceste mișcări. Important e să menții creierul activ. Dar dacă ai posibilitatea, combină-le cu exerciții cardio ușoare, plimbări sau activități creative”, recomandă dr. Winter.
De reținut
Exercițiile de 5 secunde pentru degete pot fi distractive și benefice pentru coordonare, dar nu reprezintă un remediu pentru prevenirea bolilor neurodegenerative. Creierul are nevoie de mișcare, somn, alimentație echilibrată și interacțiune umană pentru a rămâne sănătos.
Adevărata „pastilă anti-Alzheimer” nu vine dintr-un clip viral, ci dintr-un stil de viață echilibrat și constant, care menține mintea și corpul în mișcare.
