Din cuprinsul articolului
Rata de creștere a costurilor medicale din România este estimată la 15% pentru anul 2026, potrivit celui mai recent raport global citat de Agerpres. Această valoare plasează țara noastră peste media europeană de 8,2%, menținând tendința ascendentă observată și în alte state din Europa Centrală și de Est.
„România urmează tendința regională de creștere a costurilor medicale. Rata de 15% estimată pentru 2026 reprezintă creșterea anuală anticipată a costurilor acoperite de companii și asiguratori privați, comparativ cu anul 2025”, explică autorii studiului.
Analiza vizează piața medicală privată, dar evoluția este influențată și de contextul general al sistemului public de sănătate, marcat de deficit de personal, presiune pe infrastructură și costuri administrative ridicate.
România, peste media europeană. Doar patru țări au creșteri mai mari
În clasamentul european, România se situează pe locul al treilea în Uniunea Europeană, după Letonia și Estonia (ambele cu 20%), și pe locul al cincilea la nivel continental, după Turcia (45%), Ucraina (24%), Letonia (20%) și Estonia (20%). Dacă excludem țările aflate în contexte de hiperinflație, precum Turcia și Ucraina, România urcă pe podiumul european al costurilor medicale, alături de statele baltice.
În Europa Centrală și de Est, țara noastră are una dintre cele mai ridicate rate de creștere, egală cu Serbia (15%) și peste Polonia și Ungaria (10%). În Europa de Sud-Est, doar Bulgaria depășește România, cu o creștere estimată de 21%, confirmând tendința de scumpire accelerată a serviciilor medicale în zona Balcanilor.
„România se menține în topul țărilor cu inflație medicală ridicată din câteva motive directe: costurile administrative din sistemul public, deficitul de personal medical și presiunea constantă asupra infrastructurii”, explică Adrian Low Vesa, director Health & Benefits Practice al companiei care a realizat studiul.
Potrivit specialistului, lipsa investițiilor în sistemul public duce la costuri suplimentare de întreținere și modernizare, în timp ce sectorul privat, mai competitiv, funcționează la prețuri mai ridicate. Creșterea prețurilor la materiale sanitare și medicamente amplifică fenomenul, iar o eventuală reducere a ritmului de creștere va fi limitată „atâta timp cât inflația generală rămâne peste nivelul prognozat”.
Impactul pentru companii și angajați
Pentru companii, majorarea costurilor medicale se traduce direct prin scumpirea beneficiilor oferite angajaților.
„La un buget similar, pot apărea limitări în pachetele de asigurări sau modificări ale acoperirilor”, arată raportul.
În același timp, organizațiile sunt nevoite să găsească soluții de control al costurilor. Printre strategiile utilizate se numără:
- stabilirea de plafoane pentru beneficiile medicale, pentru a limita supraconsumul;
- introducerea de coplată sau contribuții din partea angajaților, pentru responsabilizarea utilizării serviciilor;
- dezvoltarea de programe de prevenție și bunăstare, menite să reducă incidența bolilor cronice.
„Acest fenomen apare într-un context în care marile companii urmăresc temperarea cheltuielilor, dar nevoia pentru servicii medicale de calitate rămâne ridicată. Angajatorii depun eforturi considerabile pentru a menține pachete medicale competitive și sustenabile”, explică Adrian Low Vesa.
Studiul subliniază că principalele afecțiuni care influențează costurile globale sunt bolile cardiovasculare, cancerul și obezitatea — patologii care pot fi gestionate eficient prin prevenție și educație medicală.
„Un cost redus investit astăzi în prevenție poate evita cheltuieli semnificative în următorii ani. Tot mai multe organizații încorporează aceste programe în strategiile lor de sănătate ocupațională”, adaugă expertul.
Chiar dacă România se numără printre economiile europene cel mai afectate de inflația medicală, specialiștii observă semne de stabilizare în următorii ani.
Investițiile în infrastructură și extinderea programelor de prevenție ar putea echilibra creșterea costurilor, fără a compromite accesul pacienților la servicii.
„Companiile care vor reuși să combine controlul costurilor cu strategii coerente de educație și sănătate organizațională vor fi cel mai bine pregătite pentru perioada următoare”, se concluzionează în raport.
