Din cuprinsul articolului
Cunoașterea riscului personal de cancer pulmonar nu este doar utilă — vă poate salva viața. De la genetică și expuneri profesionale până la obiceiuri moderne precum vapingul, consumul de marijuana sau fumatul pasiv, această boală reprezintă una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice.
„În momentul în care apar primele simptome, cancerul pulmonar este, de cele mai multe ori, deja avansat”, explică dr. Chinemerem Abanonu, oncolog la Houston Methodist. „De aceea, este esențial să ne cunoaștem factorii de risc și să acționăm din timp.”
Cancerul pulmonar este astăzi cea mai mortală formă de cancer din lume, depășind cancerele de sân, de prostată și colorectal. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 2024 s-au înregistrat peste 2,4 milioane de cazuri noi la nivel global, reprezentând aproape 12% din totalul cazurilor de cancer, dar mai mult de 18% din totalul deceselor oncologice.
În Europa, rata mortalității prin cancer pulmonar rămâne ridicată, în special în rândul bărbaților. România se situează printre țările cu cea mai mare incidență la populația masculină, conform datelor European Cancer Information System (ECIS). Aproape un român din cinci diagnosticați cu cancer are o formă de cancer pulmonar, iar boala provoacă anual aproximativ 10.000 de decese.
Fumatul – principalul responsabil
Între 80% și 90% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt direct asociate cu fumatul de țigări, trabucuri sau narghilea. Fumătorii au un risc de 15 până la 30 de ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu nefumătorii. Tutunul ars eliberează peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 69 sunt cancerigene recunoscute.
„Nu există o țigară sigură”, subliniază dr. Abanonu. „Indiferent dacă este mentolată, filtrată, electronică sau de foi, fumatul distruge țesutul pulmonar. Tutunul provoacă cancer din cap până în picioare.”
În România, rata fumatului în rândul bărbaților rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Aproximativ 30% dintre adulții români fumează zilnic, potrivit datelor Eurostat, în timp ce media europeană este de 23%. În rândul tinerilor între 15 și 24 de ani, consumul de țigări electronice și narghilea este în creștere, ceea ce ridică semnale de alarmă privind viitoarea generație de pacienți.
Vapingul și marijuana – noii factori de risc
Vapingul este adesea perceput ca o alternativă mai sigură la fumat, însă dovezile actuale arată contrariul. Deși studiile pe termen lung sunt în curs, analize recente au descoperit în aerosolii produși de țigările electronice formaldehidă, benzen și metale grele — substanțe cancerigene care pot produce inflamații și deteriorări ADN-ului celular.
„Problema cu vapingul este lipsa de reglementare și diversitatea substanțelor chimice utilizate”, explică dr. Abanonu. „Corpul nostru nu este construit să metabolizeze uleiuri aromate și compuși sintetici care se depun în plămâni, provocând daune lente, dar persistente.”
De asemenea, consumul de marijuana inhalată implică riscuri similare. Fumul conține gudron și monoxid de carbon, iar reținerea acestuia în plămâni pentru perioade lungi de timp crește expunerea la toxine. Cercetările arată că fumătorii de marijuana prezintă o incidență mai mare a inflamațiilor pulmonare și a leziunilor bronșice.
Radonul și expunerea profesională – pericole invizibile
Pentru nefumători, radonul este principala cauză de cancer pulmonar. Este un gaz radioactiv natural, fără miros sau culoare, care se poate infiltra în locuințe prin crăpături din fundație sau prin apa de fântână. În spațiile închise, concentrațiile pot crește rapid, mai ales în zonele rurale sau montane.
„Radonul este o problemă despre care se vorbește prea puțin în România”, atrage atenția medicul. „Testarea este ieftină și poate salva vieți, dar foarte puțini o fac.”
Expunerea la arsenic, gaze de eșapament diesel și azbest rămâne, de asemenea, o cauză majoră, în special pentru muncitorii din construcții, transport sau industrie grea. În clădirile vechi, unde izolarea cu azbest nu a fost îndepărtată complet, riscul persistă, în special în absența ventilației.
Genetica – moștenirea riscului
Factorii genetici pot contribui la dezvoltarea cancerului pulmonar, mai ales atunci când există un istoric familial. Persoanele care au o rudă de gradul întâi afectată de cancer pulmonar au un risc crescut, deși genetica nu determină singură boala. Ea acționează împreună cu obiceiurile de viață și expunerea la poluanți.
„O predispoziție genetică nu înseamnă o condamnare”, explică dr. Abanonu. „Dar ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru a începe mai devreme investigațiile și screeningul.”
În prezent, tomografia computerizată cu doză mică (LDCT) este metoda standard pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar. Grupul operativ american pentru servicii preventive recomandă screeningul anual pentru persoanele între 50 și 80 de ani care au fumat echivalentul a 20 de pachete-ani sau s-au lăsat de fumat în ultimii 15 ani.
În România, programele de screening sunt încă limitate, iar gradul de conștientizare rămâne scăzut. Multe cazuri sunt depistate întâmplător, în urma unor radiografii făcute pentru alte motive.
„Cancerul pulmonar este tratabil, dar numai dacă este descoperit devreme. În lipsa simptomelor clare, prevenția devine vitală”, subliniază dr. Abanonu.
România: diagnostic tardiv și supraviețuire scăzută
Cancerul pulmonar este a doua cea mai frecventă formă de cancer din România, dar prima cauză de deces oncologic. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, peste 100.000 de români sunt diagnosticați anual cu diverse forme de cancer, iar peste 10.000 de decese sunt atribuite cancerului bronhopulmonar.
Boala este adesea diagnosticată târziu: două treimi dintre pacienți ajung la medic în stadii avansate, când opțiunile terapeutice sunt limitate. Până la apariția imunoterapiei, rata de supraviețuire la 5 ani era de doar 4%, dar în ultimii ani aceasta a crescut la aproape 20%.
Totuși, România continuă să se afle sub media europeană: rata de supraviețuire pentru cancerul pulmonar este de 11%, comparativ cu 15% în Uniunea Europeană, potrivit raportului State of Health in the EU 2024.
În multe cazuri, trec cel puțin șase luni de la apariția primelor simptome până la confirmarea diagnosticului. Lipsa de informare, teama, birocrația medicală și timpii mari de așteptare contribuie la pierderea șanselor de tratament eficient.
„Mulți pacienți rămân acasă, așteptând să treacă tusea sau oboseala. Dar cancerul pulmonar nu trece de la sine”, avertizează medicii. O soluție propusă de specialiști ar fi dezvoltarea unor platforme naționale de alertă și orientare medicală, care să reducă timpul până la diagnostic.
România se confruntă cu o creștere continuă a cazurilor de cancer. În 2024, peste 564.000 de pacienți oncologici erau înregistrați la nivel național, iar numărul cazurilor noi a crescut cu 21% față de anul precedent.
Cancerul este a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare, cu peste 56.000 de decese în 2023.
Potrivit estimărilor europene, incidența cancerului în România rămâne ușor sub media UE, dar mortalitatea este mai mare — cu 10% la bărbați și 4% la femei.
Cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați sunt pulmonar, de prostată, colorectal și vezical, iar la femei — de sân, colorectal și pulmonar.
Cancerul pulmonar afectează aproape de două ori mai mulți bărbați decât femei, însă crește și la populația feminină din cauza fumatului și expunerii urbane la poluare.
Cancerul pulmonar rămâne o boală dificil de tratat, dar ușor de prevenit prin acțiuni consecvente: renunțarea la fumat, testarea pentru radon, screening periodic și controale medicale la primele semne de disconfort respirator.
„Depistarea precoce face diferența dintre o boală letală și o formă tratabilă”, spune dr. Abanonu. „În lupta cu cancerul pulmonar, timpul pierdut înseamnă vieți pierdute.”
