Cauza nebănuită pentru care crește tensiunea arterială, dezvăluită de cardiologi

Hipertensiunea arterială nu dă semne evidente, dar afectează aproape jumătate din populația adultă a lumii, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Mulți află întâmplător că au valori crescute ale tensiunii, adesea în urma unui control de rutină. Necontrolată, poate duce la infarct, accident vascular cerebral, insuficiență renală și chiar declin cognitiv.

„Majoritatea oamenilor nu simt că au hipertensiune, de aceea monitorizarea regulată e esențială”, spune dr. Lawrence Phillips, cardiolog și profesor asociat la NYU Langone Health, citat de Prevention.

Cum se definește tensiunea arterială crescută

Tensiunea arterială reprezintă forța cu care sângele apasă pe pereții arteriali. Se exprimă prin două valori: cea sistolică (presiunea când inima se contractă) și cea diastolică (presiunea între contracții).

Conform ghidurilor actuale ale American Heart Association, valorile normale sunt sub 120/80 mmHg. O tensiune de 130/80 mmHg sau mai mare este considerată hipertensiune.

„Cu cât aceste valori rămân ridicate mai mult timp, cu atât crește riscul de afectare a inimii, vaselor, creierului și rinichilor”, avertizează dr. Amnon Beniaminovitz, cardiolog la Vivify Medical din New York.

De ce crește tensiunea arterială. Principalele cauze identificate de cardiologi

1. Excesul de sare și alimentele procesate

Sodiul în exces reține apă în organism, ceea ce crește volumul de sânge și tensiunea arterială. Potrivit CDC, americanii consumă în medie 3.400 mg de sodiu pe zi, cu mult peste limita recomandată de 2.300 mg.

Peste 70 % din acest aport nu provine din sarea adăugată acasă, ci din produse industriale – pâine, sosuri, pizza, mezeluri, supe și conserve.

Ce ajută: o alimentație bazată pe produse integrale, gătite simplu, cu legume, fructe, pește, semințe și ulei de măsline. Dietele DASH și mediteraneană sunt cele mai recomandate pentru controlul tensiunii, arată AHA.

2. Consumul frecvent de alcool

Un pahar de vin pe zi nu ridică de obicei probleme, dar consumul zilnic mai mare sau episoadele de binge drinking duc la creșteri cronice ale tensiunii.

Ce ajută: limitarea la maximum un pahar pe zi (150 ml vin, 330 ml bere sau 40 ml tărie) și alternarea cu băuturi nealcoolice.

3. Sedentarismul

Lipsa mișcării afectează elasticitatea vaselor și favorizează creșterea greutății corporale. Ambele cresc presiunea arterială.

Ce ajută: cel puțin 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână. Mers rapid, înot, dans, ciclism – toate îmbunătățesc circulația și scad tensiunea, arată un meta-studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology (2025).

4. Stresul constant

Cortizolul și adrenalina, hormonii secretați în perioadele de stres, accelerează bătăile inimii și constricția vaselor. Dacă tensiunea rămâne ridicată mult timp, pereții arteriali se deteriorează.

Ce ajută: respirația controlată, plimbările, meditația, sportul și activitățile relaxante reduc nivelul hormonilor de stres. „Identificarea situațiilor care ne tensionează și pauzele regulate au un impact direct asupra tensiunii”, spune dr. Phillips.

5. Singurătatea și izolarea socială

Cercetările arată că persoanele singure sau lipsite de interacțiune socială prezintă niveluri mai ridicate de cortizol și tensiune arterială. OMS consideră singurătatea o „amenințare globală la adresa sănătății”, comparabilă cu fumatul.

Ce ajută: activitățile de grup, voluntariatul, timpul petrecut cu prietenii sau familia reduc stresul și susțin echilibrul cardiovascular.

6. Apneea de somn

O jumătate dintre persoanele cu hipertensiune au și apnee în somn, potrivit Mayo Clinic. Întreruperile respiratorii repetate scad oxigenul din sânge și forțează inima să pompeze mai puternic.

Ce ajută: evaluarea într-un laborator de somn și, dacă e cazul, utilizarea unei măști CPAP care menține căile respiratorii deschise.

7. Medicamente și boli endocrine

Antidepresivele, anticoncepționalele, antiinflamatoarele (NSAID) și corticosteroizii pot crește valorile tensiunii. Alte cauze includ bolile de rinichi, tulburările tiroidiene sau sindromul Cushing.

Ce ajută: discuția cu medicul despre tratamentele urmate și evaluarea cauzelor secundare ale hipertensiunii.

8. Predispoziția genetică

Ereditatea contează, dar nu decide totul. Persoanele cu istoric familial pot întârzia debutul hipertensiunii printr-un stil de viață sănătos. „Genele interacționează cu mediul. Mișcarea și dieta potrivită pot întârzia cu decenii apariția hipertensiunii”, explică dr. Beniaminovitz.

Când să te îngrijorezi și ce poți face

Hipertensiunea rămâne principala cauză de mortalitate prevenibilă, potrivit WHO. Monitorizarea regulată este primul pas. O valoare de peste 130/80 mmHg confirmată la două măsurători diferite necesită atenție medicală.

Măsuri de bază:

• redu sarea și alimentele procesate;

• menține o greutate optimă;

• dormi 7-8 ore pe noapte;

• evită fumatul;

• monitorizează-ți tensiunea acasă, nu doar la controlul anual.

Dacă modificările de stil de viață nu aduc rezultatele dorite, medicul poate recomanda tratament antihipertensiv, adaptat fiecărui caz.

Hipertensiunea nu apare peste noapte, ci se formează în timp, tăcut. Nu doare, dar lasă urme profunde. Dieta echilibrată, mișcarea constantă, somnul adecvat și controlul stresului sunt cele mai simple, dar și cele mai eficiente forme de prevenție.
Verificarea tensiunii o dată pe lună poate părea un gest minor, însă poate fi diferența dintre un corp sănătos și o boală care lovește când nu te aștepți.