Din cuprinsul articolului
Un nou studiu prezentat la Sesiunile Științifice 2025 ale American Heart Association (AHA) ridică semne de întrebare cu privire la siguranța utilizării îndelungate a suplimentelor cu melatonină, un remediu promovat la scară largă pentru insomnie și tulburări de somn.
Cercetarea, realizată pe baza unei baze de date internaționale de peste 130.000 de adulți, arată că persoanele care au folosit melatonină timp de cel puțin un an au avut un risc semnificativ mai mare de insuficiență cardiacă, spitalizare și mortalitate comparativ cu cei care nu au folosit deloc acest hormon.
Melatonina, de la hormon natural la supliment „sigur”
Melatonina este un hormon secretat natural de glanda pineală, implicat în reglarea ciclului somn-veghe. Producția sa crește în timpul nopții și scade odată cu expunerea la lumină.
Versiunile sintetice, identice chimic cu cea produsă de organism, sunt disponibile sub formă de suplimente alimentare fără prescripție medicală în majoritatea țărilor, inclusiv în Statele Unite și România.
Deși este promovată ca o opțiune „naturală și sigură” pentru insomnie sau jet lag, datele privind efectele sale pe termen lung asupra sistemului cardiovascular sunt extrem de limitate.
„Melatonina este percepută ca o soluție inofensivă, însă rezultatele noastre sugerează că, utilizată cronic, ar putea fi asociată cu efecte cardiovasculare negative semnificative”, a declarat dr. Ekenedilichukwu Nnadi, medic internist la SUNY Downstate/Kings County Primary Care din New York și autorul principal al studiului.
Cum a fost realizat studiul
Cercetătorii au folosit rețeaua globală de cercetare TriNetX, care conține date medicale anonimizate ale pacienților din 30 de țări. Au fost analizați 130.828 de adulți diagnosticați cu insomnie cronică, dintre care 65.414 foloseau melatonină de cel puțin un an.
Aceștia au fost comparați cu un grup similar de persoane cu insomnie care nu au utilizat niciodată melatonină, potriviți în funcție de peste 40 de variabile (vârstă, sex, boli cardiovasculare, tratamente, tensiune arterială, indice de masă corporală etc.).
Rezultatele principale:
-
Persoanele care au luat melatonină timp de minimum 12 luni au avut un risc cu 90% mai mare de diagnostic de insuficiență cardiacă (4,6% vs. 2,7%).
-
Cei care au avut cel puțin două rețete de melatonină eliberate la peste 90 de zile distanță au prezentat un risc cu 82% mai mare.
-
Rata de spitalizare pentru insuficiență cardiacă a fost de 19% în grupul melatonină față de 6,6% în grupul de control.
-
Mortalitatea generală a fost de 7,8% la utilizatorii cronici de melatonină, față de 4,3% la neutilizatori, pe o perioadă de urmărire de cinci ani.
„Melatonina nu este lipsită de riscuri”
„Am fost surprins să observ cât de frecvent este prescrisă sau utilizată melatonina timp de peste 365 de zile, deși în SUA nici măcar nu este aprobată pentru tratamentul insomniei cronice”, a spus dr. Marie-Pierre St-Onge, profesor de medicină nutrițională la Columbia University Irving Medical Center și președinta grupului AHA privind sănătatea somnului, citată în comunicatul oficial al asociației.
„Aceste date preliminare sugerează că suplimentele cu melatonină ar trebui folosite doar temporar, sub supraveghere medicală. Pacienții trebuie informați că „natural” nu înseamnă neapărat „fără riscuri”, mai ales când vorbim despre utilizare cronică”, a adăugat ea.
De ce ar putea fi afectată inima
Mecanismele exacte prin care melatonina ar putea influența funcția cardiacă nu sunt complet înțelese. Hormonul are un rol complex în reglarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a inflamației, iar efectele pot fi diferite în funcție de doze, durată și momentul administrării.
Unele studii experimentale au arătat că melatonina scade tensiunea arterială nocturnă, însă alte cercetări au raportat o toleranță dezvoltată în timp, care poate duce la dereglarea ritmului circadian și la alterarea răspunsului vascular.
„E posibil ca, în cazul utilizării cronice, organismul să-și piardă sensibilitatea la melatonină, ceea ce ar putea perturba mecanismele naturale de control al presiunii arteriale și ale metabolismului cardiac”, a explicat dr. Nnadi.
O problemă globală: insomniile cronice și automedicația
Insomnia afectează între 10% și 20% dintre adulți, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar numărul celor care recurg la suplimente fără rețetă este în continuă creștere.
În SUA, peste 3 milioane de americani declară că iau zilnic melatonină, potrivit National Center for Health Statistics. În România, vânzările de suplimente pentru somn au crescut cu peste 60% între 2020 și 2024, potrivit datelor IQVIA.
„Problema este că melatonina este vândută liber, fără controlul calității, iar concentrațiile pot varia semnificativ între mărci. Unele produse conțin de trei până la cinci ori mai mult hormon decât doza indicată pe etichetă”, avertizează dr. St-Onge.
Limitările studiului
Autorii subliniază că analiza are caracter observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate între melatonină și insuficiența cardiacă.
În plus, baza de date TriNetX include țări cu regimuri diferite de reglementare a suplimentelor – în Regatul Unit, melatonina se eliberează doar pe bază de rețetă, în timp ce în SUA și România este disponibilă fără prescripție.
De asemenea, studiul nu a avut acces la detalii despre doza exactă, calitatea suplimentului sau severitatea insomniei la participanți.
Concluziile cercetătorilor
Deși nu stabilește un raport cauză-efect, studiul oferă un semnal de alarmă important privind siguranța cardiovasculară a melatoninei utilizate pe termen lung.
„Dacă rezultatele se confirmă, ar putea fi necesară revizuirea modului în care medicii recomandă melatonina pacienților cu insomnie”, a declarat dr. Nnadi. „Până atunci, recomandăm prudență: suplimentele nu ar trebui folosite mai mult de câteva săptămâni fără consult medical.”
Ce pot face persoanele cu insomnie cronică
Specialiștii în somnologie recomandă, înaintea oricărui tratament farmacologic, abordări comportamentale și igienă corectă a somnului:
-
respectarea unui program fix de culcare și trezire;
-
evitarea ecranelor cu o oră înainte de somn;
-
limitarea consumului de cofeină, nicotină și alcool;
-
exerciții fizice regulate, dar nu seara târziu;
-
expunerea zilnică la lumină naturală.
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I) rămâne tratamentul de primă linie recomandat de ghidurile American Academy of Sleep Medicine.
Un avertisment pentru piața suplimentelor „naturale”
Descoperirile prezentate de AHA ar putea relansa dezbaterea privind reglementarea suplimentelor alimentare, o piață estimată la peste 180 de miliarde de dolari la nivel global.
„Faptul că un produs este disponibil fără rețetă nu înseamnă că este lipsit de riscuri. Chiar și substanțele „naturale” pot avea efecte adverse, mai ales când sunt utilizate zilnic, pe termen lung”, a concluzionat dr. St-Onge.
