Din cuprinsul articolului
Orașele devin mai aglomerate, spațiile verzi dispar treptat, iar nivelul de stres al populației crește. Aceasta este una dintre marile concluzii ale Climate Change Summit 2025, cel mai important eveniment dedicat soluțiilor și inovațiilor pentru mediu, organizat recent la București. În timp ce autoritățile rămân fără strategii coerente pentru reducerea poluării urbane, experții internaționali avertizează că deteriorarea mediului are un impact direct asupra sănătății fizice și mentale a oamenilor. Iar unele dintre cele mai eficiente soluții pot fi puse în aplicare chiar individual, în viața de zi cu zi.
Una dintre cele mai urmărite voci ale evenimentului a fost dr. Hanna Haveri, medic neurolog în Finlanda și singurul specialist din lume în sănătate planetară. Medicul a prezentat rezultatele spectaculoase ale unui proiect-pilot care arată că aceleași măsuri care protejează planeta pot reduce semnificativ riscul bolilor moderne și nivelul de stres.
Pentru dr. Haveri, sănătatea umană nu poate fi separată de sănătatea mediului. Conceptul de „planetary health” pornește de la ideea că perturbarea naturii – poluarea aerului, distrugerea spațiilor verzi, urbanizarea agresivă – se întoarce împotriva oamenilor sub formă de boli cardiovasculare, depresie, anxietate, obezitate și epuizare cronică.
„Planeta este un organism în sine. Când natura este epuizată, și noi devenim vulnerabili”, a spus medicul finlandez într-un interviu pentru HotNews.ro. Spre deosebire de abordările clasice de sănătate publică, sănătatea planetară analizează corpul uman și mediul înconjurător ca pe un singur ecosistem.
Proiectul care a devenit model internațional: oameni mai sănătoși, planetă mai curată
În 2022, în orașul Lahti din Finlanda – desemnat Capitala Verde Europeană – echipa condusă de dr. Haveri a testat o idee simplă: dacă oamenii își schimbă obiceiurile pentru a ajuta mediul, își pot îmbunătăți și sănătatea? Și invers: pot măsurile medicale simple, recomandate pacienților, să reducă și impactul asupra planetei?
Cinci locuitori – un cuplu tânăr cu copii, doi adulți activi și un pensionar – au primit „rețete medicale pentru planetă”, adaptate stilului de viață al fiecăruia. Prescripțiile au vizat patru direcții: alimentație, mișcare, relația cu natura și mediul de locuit. Activitățile par banale, dar au avut un impact masiv: plimbări în pădure, mers desculț în iarbă, cules ciuperci și plante comestibile, petrecerea timpului în aer liber, folosirea bicicletei, renunțarea parțială la produse cu amprentă mare de carbon, plantarea de flori sălbatice și construirea de „hoteluri pentru insecte”.
După doar două luni, rezultatele măsurate au surprins chiar și echipa medicală. Amprenta de carbon a participanților a scăzut cu 17%, nivelul de epuizare cu 36%, iar starea generală de bine a crescut cu 16%. Analizele medicale au confirmat o reducere a colesterolului, a riscului de diabet și a riscului cardiovascular.
„Am fost uimită de reacții”, a spus dr. Haveri pentru revista The Lancet. „Mulți oameni au uitat cât de bine te poate face să te simți o simplă plimbare prin pădure sau de cât de puțin efort este nevoie, de fapt, pentru a te simți mai sănătos. Au fost plăcut surprinși să vadă cât de mult contează pașii mici.”
Rezultatele au transformat experimentul Lahti într-un model internațional, menționat în The Lancet și British Medical Journal.
Stresul – boala secolului. Rezultatul: creier mai sănătos, somn mai bun, risc de boală redus
În proiect, unul dintre participanți – un tânăr afectat de stres cronic – prezenta simptome fizice serioase. După două luni de „terapie în natură”, schimbările au fost evidente.
„În cadrul proiectului, am avut un tânăr care începuse să manifeste simptome fizice pe fondul stresului ridicat. La finalul celor două luni, ne-a spus că se simte foarte ușurat. Simptomele legate de stres s-au redus considerabil, deoarece exercițiile incluse în „rețeta” sa medicală erau concepute tocmai pentru a diminua tensiunea și anxietatea. De exemplu, după o alergare i-am propus să rămână în pădurea sau parcul cel mai apropiat de casa lui și să facă stretching acolo, apoi să meargă o vreme desculț în iarbă. Ne-a mărturisit la final că aceste lucruri au fost extrem de benefice pentru el”, a declarat dr. Haveri.
Medicul explică faptul că atunci când oamenii petrec timp în natură, hormonii stresului scad, circulația se îmbunătățește, creierul funcționează mai eficient, iar somnul devine odihnitor. Reducerea stresului este una dintre cele mai eficiente măsuri pentru prevenirea depresiei, anxietății, bolilor cardiovasculare și chiar a demenței.
Rețeta pentru un creier sănătos și o planetă sănătoasă
Dr. Haveri spune că schimbările importante nu încep cu sacrificii mari, ci cu gesturi zilnice:
- la micul dejun, înlocuirea brânzeturilor cu legume proaspete scade atât riscul cardiovascular, cât și amprenta de carbon;
- mersul pe jos sau cu bicicleta chiar și doar o parte din drum îmbunătățește sănătatea și reduce poluarea;
- curtea nu are nevoie de gazon perfect: copacii, florile sălbatice și zonele verzi “lăsate libere” sunt cele mai eficiente filtre naturale împotriva poluării;
- reducerea timpului petrecut pe ecrane protejează creierul, somnul și echilibrul emoțional.
„Totul pornește de la alegerile simple pe care le facem fără să ne gândim prea mult: ce mâncăm, cum ne deplasăm, cum ne petrecem timpul și ce avem în jurul casei”, spune medicul.
