Din cuprinsul articolului
Un studiu recent recent arată că infecţiile de sânge rezistente la antibiotice vor creşte semnificativ în Europa până în 2030. Află care sunt datele, factorii de risc (vârstă, sex, demografie) şi ce putem face ca intervenţii de sănătate publică.
Rezistenţa antimicrobiană (AMR) rămâne o criză majoră de sănătate publică la nivel global.
Află ce indică datele, care sunt grupurile vulnerabile, ce regiuni sunt mai afectate, şi ce măsuri sunt esenţiale pentru a contracara această evoluţie.
Europa se pregăteşte pentru o creştere majoră de infecţii rezistente la antibiotice
Potrivit unui studiu publicat pe 4 noiembrie 2025 de PLOS Medicine, ratele infecţiilor sanguine provocate de bacterii rezistente la medicamente vor creşte substanţial în Europa până în 2030.
Ce arată studiul: date şi proiecţii
Datele de bază
- Cercetătorii au analizat peste 12 milioane de teste de sânge pentru identificarea susceptibilităţii bacteriene în 29 de ţări europene, între 2010 şi 2019.
- Modelul foloseşte aceste date şi le combină cu proiecţii demografice (îmbătrânirea populaţiei, structura pe vârstă şi sex) pentru a anticipa evoluţia până în 2050.
Proiecţii relevante pentru 2030
- Creşteri marcate ale infecţiilor sanguine rezistente, în special în grupele de vârstă de 65-74 ani.
- Bărbaţii sunt anticipaţi să prezinte rate mai mari comparativ cu femeile pentru şase din opt combinaţii bacterie-antibiotic studiate.
- Chiar şi cu intervenţii puternice de sănătate publică, doar aproximativ două-treimi din combinaţii ar putea atinge o reducere de 10% până în 2030, aşa cum sugerează obiectivul ONU.
Implicaţii cheie
Aceste date relevă că simpla menţinere a status-quo-ului nu va fi suficientă: infecţiile rezistente vor creşte dacă nu se intervine agresiv. Studiul avertizează că variaţiile între ţări, între sexe şi între grupe de vârstă sunt semnificative.
Factori de risc şi grupuri vulnerabile
- Îmbătrânirea populaţiei
Pe măsură ce proporţia persoanelor în vârstă creşte, vulnerabilitatea la infecţii crescute, inclusiv cele rezistente, se amplifică. Studiul subliniază că grupele de peste 65 ani prezintă cea mai mare creştere estimată, scrie News-Medical.
- Sexul: diferenţe între bărbaţi şi femei
Analiza indică o creştere mai accentuată la bărbaţi decât femei în majoritatea scenariilor studiate.
- Diferenţe între ţări şi combinaţii bacterie-antibiotic
Nu toate ţările vor fi afectate în aceeaşi măsură. Modelul arată variaţii importante la nivel european. De asemenea, nu toate combinaţiile bacterie-antibiotic arată acelaşi risc de creştere.
Conștientizare și prevenție
Studiul recent al PLOS Medicine evidenţiază o creştere semnificativă a infecţiilor sanguine rezistente la antibiotice în Europa până în 2030, fenomen alimentat de factori demografici (îmbătrânirea), diferenţe între sexe şi variaţii între ţări.
Chiar dacă studiul se referă la 29 de ţări europene în ansamblu, România şi alte state din Europa de Est trebuie să fie conştiente de riscuri: îmbătrânirea populaţiei este o realitate, sistemele de sănătate pot avea dificultăţi sporite, iar intervenţiile preventive sunt esenţiale.
Pentru contracararea aceastei evoluţii, este esenţial ca statele europene să adopte politici proactive, să îmbunătățească supravegherea, să consolideze sistemele de sănătate şi să promoveze o utilizare responsabilă a antibioticelor. Fiecare persoană, ca individ, are de-asemenea un rol în prevenţie şi informare.
