Din cuprinsul articolului
Intoleranța la gluten a devenit un subiect de interes major în ultimele decenii, pe măsură ce tot mai multe persoane se confruntă cu simptome neplăcute în urma consumului de alimente care conțin această proteină. Deși boala celiacă este o afecțiune autoimună bine definită și diagnosticabilă, există o formă distinctă, adesea mai greu de identificat: intoleranța la gluten non-celiacă (NCGS – Non-Celiac Gluten Sensitivity).
Această condiție nu determină distrugerea vilozităților intestinale, nu este însoțită de anticorpi specifici, dar poate cauza o gamă largă de simptome ce afectează semnificativ calitatea vieții. În lipsa unor markeri biologici clari, diagnosticarea se bazează pe excluderea altor afecțiuni și pe răspunsul pacientului la dieta fără gluten. Totuși, cercetările recente conturează tot mai bine profilul clinic al NCGS.
1. Balonare și disconfort abdominal
Balonarea este unul dintre cele mai frecvent raportate simptome în rândul celor cu intoleranță la gluten. Un studiu publicat în American Journal of Gastroenterology (2014) a evidențiat că, în cazul pacienților cu NCGS, senzația de „abdomen umflat” și presiunea abdominală apar adesea la scurt timp după ingerarea glutenului, chiar și în lipsa inflamației intestinale vizibile.
2. Oboseală cronică și dificultăți de concentrare („brain fog”)
Într-o cercetare publicată în BMC Medicine de către Sapone et al. (2011), oboseala persistentă a fost un simptom recurent în rândul participanților cu sensibilitate la gluten. Aceștia au raportat scăderea semnificativă a nivelului de energie și dificultăți cognitive precum probleme de atenție și memorie, cunoscute sub denumirea populară de „ceață mentală”.
3. Dureri de cap recurente și migrene
O legătură între migrene și gluten a fost identificată într-un studiu publicat în Neurology (2003), care a constatat o prevalență ridicată a durerilor de cap la pacienții cu boală celiacă. Ulterior, cercetările au sugerat că și persoanele cu NCGS pot experimenta migrene severe sau cefalee tensionată, cu ameliorare notabilă după eliminarea glutenului.
4. Tulburări de dispoziție: anxietate și depresie
Glutenul pare să influențeze echilibrul psihic în unele cazuri. Un studiu din Alimentary Pharmacology & Therapeutics (2014) a demonstrat că eliminarea glutenului din alimentație timp de câteva săptămâni a dus la reducerea simptomelor de anxietate și depresie în rândul pacienților sensibili, posibil prin mecanisme ce implică inflamația și microbiomul intestinal.
5. Dureri musculare și articulare
Deși nu sunt simptome clasice, durerile musculare și articulare sunt raportate frecvent de persoanele cu intoleranță la gluten. Acestea pot fi rezultatul unei inflamații sistemice moderate. Studii observaționale au arătat că unele persoane cu NCGS se confruntă cu dureri similare celor din fibromialgie, cu îmbunătățiri vizibile după adoptarea unei diete fără gluten.
6. Afecțiuni cutanate
Problemele dermatologice, precum mâncărimile, erupțiile neexplicate sau dermatita herpetiformă (o formă specifică de leziune cutanată asociată adesea cu boala celiacă), pot apărea și la pacienții cu NCGS. Un articol din Dermatology Online Journal (2011) a arătat că glutenul poate provoca manifestări cutanate chiar în lipsa anticorpilor tipici bolii celiace.
7. Tulburări digestive persistente
Diareea, constipația sau alternanța dintre cele două pot fi semne ale unei reacții adverse la gluten. Un review publicat în Gastroenterology & Hepatology (2012) sugerează că simptomele digestive din NCGS se aseamănă cu cele din sindromul colonului iritabil (IBS), dar se ameliorează considerabil la eliminarea glutenului din dietă.
Ce trebuie să faci dacă suspectezi o intoleranță la gluten?
Înainte de a elimina glutenul din alimentație, este esențial să consulți un medic gastroenterolog pentru a exclude boala celiacă sau o posibilă alergie la grâu, ambele necesitând teste specifice care nu mai pot fi interpretate corect după începerea unei diete fără gluten.
Recomandări utile:
- Ține un jurnal alimentar în care să notezi ce alimente consumi și ce simptome apar.
- Testează o dietă de excludere doar sub supravegherea unui specialist.
- Fii atent la efectul placebo – uneori, schimbarea alimentației în sine poate induce o stare de bine, fără a exista neapărat o intoleranță reală
NCGS este o condiție recunoscută de tot mai multe organisme medicale internaționale, inclusiv de Organizația Mondială a Gastroenterologiei, dar rămâne o provocare din punct de vedere diagnostic. Studiile continuă să exploreze mecanismele exacte implicate, dar cert este că unii pacienți experimentează o ameliorare clară a simptomelor după eliminarea glutenului, fără a suferi de boala celiacă.
Dacă te regăsești în semnele descrise, primul pas este evaluarea medicală corectă. Evitarea glutenului fără îndrumare medicală poate duce la carente nutriționale, diagnosticuri greșite sau o relație nesănătoasă cu alimentația. În acest context, știm mai mult, dar trebuie să acționăm informat.
