Din cuprinsul articolului
Eritritolul, prezent în nenumărate produse – de la batoane proteice și băuturi energizante, până la dulciuri „fără zahăr” – a fost considerat mult timp o alternativă sigură la zahăr. Totuși, cercetări recente sugerează că acest îndulcitor ar putea afecta una dintre cele mai importante bariere de protecție ale organismului: bariera hematoencefalică, responsabilă cu protejarea creierului.
Eritritolul, asociat cu afectarea barierei hematoencefalice
Un nou studiu realizat de Universitatea din Colorado arată că eritritolul poate deteriora celulele care formează bariera hematoencefalică – „sistemul de securitate” al creierului, care blochează substanțele nocive și permite accesul nutrienților.
Rezultatele vin să completeze datele anterioare, care indicau o legătură între consumul de eritritol și creșterea riscului de infarct sau accident vascular cerebral.
Cercetătorii au expus celule ale barierei hematoencefalice la niveluri de eritritol similare celor observate după consumul unei băuturi răcoritoare îndulcite cu acest compus. Ei au observat o reacție în lanț de deteriorare celulară, care ar putea face creierul mai vulnerabil la formarea cheagurilor de sânge – una dintre principalele cauze ale accidentului vascular ischemic.
Eritritolul declanșează stres oxidativ și afectează vasele de sânge
Studiul a arătat că eritritolul provoacă un proces numit stres oxidativ, prin care celulele sunt invadate de radicali liberi – molecule reactive care pot deteriora structurile celulare. În același timp, nivelul antioxidanților naturali din organism scade, iar capacitatea celulelor de a se reface este afectată.
Mai grav este faptul că eritritolul pare să deregleze mecanismele care controlează circulația sângelui. În mod normal, vasele de sânge se dilată sau se contractă în funcție de nevoile corpului, datorită echilibrului dintre două molecule esențiale: oxidul nitric, care relaxează vasele, și endotelina-1, care le contractă.
Cercetătorii au constatat că eritritolul reduce producția de oxid nitric și, simultan, stimulează endotelinele, menținând vasele de sânge într-o stare de constricție periculoasă. Această dereglare poate limita aportul de oxigen și nutrienți către creier, crescând riscul unui accident vascular.
Blocarea mecanismului natural împotriva cheagurilor de sânge
Eritritolul pare să afecteze și sistemul natural al organismului de protecție împotriva formării cheagurilor. În mod normal, atunci când un cheag apare într-un vas de sânge, celulele eliberează o substanță numită activator tisular al plasminogenului, care dizolvă blocajul înainte ca acesta să provoace daune.
Însă, potrivit cercetării, eritritolul ar bloca acest mecanism, permițând cheagurilor să circule liber și să crească riscul de infarct sau accident vascular.
Legătura cu studiile anterioare despre bolile cardiovasculare
Rezultatele acestui studiu se aliniază cu mai multe analize anterioare pe scară largă, care au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de eritritol în sânge au un risc dublu de a suferi evenimente cardiovasculare majore – precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Totuși, autorii subliniază că experimentul a fost realizat pe celule cultivate în laborator, nu pe vase de sânge complete, ceea ce înseamnă că reacțiile din organism ar putea fi diferite. Următorul pas este testarea efectelor prin metode mai avansate, cum ar fi sistemele de tip „vas de sânge pe cip”, care reproduc mai fidel condițiile fiziologice umane.
Un îndulcitor „natural” cu efecte neașteptate
Eritritolul ocupă un loc aparte între îndulcitori, fiind un alcool de zahăr – o substanță care apare natural în cantități mici în organism. Din acest motiv, el nu a fost inclus în recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind limitarea îndulcitorilor artificiali, cum sunt aspartamul sau sucraloza.
Totuși, studiul de la Universitatea din Colorado ridică semne de întrebare cu privire la siguranța consumului frecvent de eritritol, mai ales pe termen lung.
Eritritolul este apreciat de producători pentru faptul că seamănă cel mai mult cu zahărul, având aproximativ 80% din dulceața acestuia, fără gustul intens al altor îndulcitori. De aceea, este folosit masiv în produsele „keto”, „low-carb” sau „fără zahăr”, de la prăjituri și cereale până la băuturi energizante.
Agențiile de reglementare îl consideră sigur, dar cercetătorii cer prudență
Autoritățile din SUA și Uniunea Europeană, inclusiv FDA și EFSA, au aprobat eritritolul ca fiind sigur pentru consum. Cu toate acestea, studiul actual se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care sugerează că nici măcar îndulcitorii „naturali” nu sunt lipsiți de riscuri.
Eritritolul ar putea fi util în controlul greutății și prevenirea diabetului, însă dacă slăbește în același timp barierele de protecție ale creierului și crește riscul de formare a cheagurilor, beneficiile sale devin discutabile.
Un semnal de alarmă pentru consumatori
Noile descoperiri evidențiază una dintre cele mai mari provocări ale științei nutriționale moderne: înțelegerea efectelor pe termen lung ale aditivilor alimentari recent introduși în dietă.
Deși eritritolul poate ajuta la reducerea aportului de zahăr, studiul sugerează că utilizarea frecventă ar putea compromite protecția naturală a creierului. Cercetătorii atrag atenția că sunt necesare investigații suplimentare, însă până atunci, consumatorii ar trebui să trateze cu prudență etichetele care promit produse „fără zahăr”, dar pline de îndulcitori.
Până când știința va aduce dovezi clare, rămâne valabilă o concluzie simplă: chiar și ceea ce pare natural poate ascunde riscuri atunci când este consumat în exces.
