Din cuprinsul articolului
Gestionarea diabetului depinde de felul în care organismul răspunde la tratament. La fel de importantă este însă relația dintre medicamente și alimentele consumate zilnic.
Unele preparate pot întârzia absorbția tratamentului, pot amplifica efectele secundare sau pot modifica glicemia într-un ritm imprevizibil. Specialiștii atrag atenția că aceste interacțiuni sunt frecvente, dar pot fi prevenite prin alegeri simple.
Alimente bogate în grăsimi saturate
Studiile din ultimii ani au arătat constant că mesele foarte bogate în grăsimi încetinesc golirea stomacului, ceea ce întârzie efectul unor medicamente administrate înainte de masă. Un articol publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism a analizat impactul meselor cu profil lipidic ridicat și a observat o întârziere semnificativă în absorbția nutrienților și a tratamentului. Rezultatul este o glicemie care rămâne crescută mai mult timp.
Persoanele care folosesc medicamente din clasa agoniștilor GLP-1 pot resimți mai intens greața, balonarea sau senzația de prea plin după preparate prăjite, deserturi dense, preparate din carne procesată sau sosuri foarte grase. O alimentație echilibrată, cu grăsimi provenite din ulei de măsline, pește, nuci ori avocado, reduce frecvența acestor episoade și permite tratamentului să acționeze mai previzibil.
Produse cu adaos mare de zahăr
Alimentele cu zahăr adăugat creează supraîncărcări rapide de glucoză. Sucurile îndulcite, cerealele rafinate pentru micul dejun, produsele de patiserie, băuturile lactate cu zahăr sau dulciurile ambalate provoacă vârfuri glicemice greu de stabilizat chiar și pentru tratamentele moderne.
Consumul frecvent favorizează rezistența la insulină și crește pofta de mâncare. Medicamentele nu își pierd efectul, însă lucrează împotriva unor creșteri constante ale glicemiei, iar variațiile frecvente pot accentua oboseala și potența disconfortul digestiv. Înlocuirea acestor produse cu fructe întregi, legume, leguminoase și cereale integrale menține eliberarea treptată a glucozei.
Carbohidrați rafinați
Pâinea albă, biscuiții, pastele din făină rafinată, merdenelele, covrigii sau orezul alb sunt digerate foarte repede. Din această cauză, glicemia urcă brusc după masă. Pentru persoanele care folosesc insulină rapidă, intervalul scurt dintre ingerare și vârful glicemic poate duce la scăderi ulterioare prea accentuate dacă momentul administrării insulinei nu este potrivit.
O opțiune mai sigură este combinarea acestor preparate cu o sursă de proteine sau grăsimi sănătoase pentru a încetini digestia. Ghidurile actuale pentru diabet încurajează înlocuirea lor cu variante integrale precum ovăzul, quinoa, meiul, cartofii dulci, leguminoasele sau legumele bogate în fibre.
Cofeină în exces
Cafeaua, ceaiul negru, băuturile energizante și anumite suplimente cu extracte concentrate pot amplifica deshidratarea. Cofeina are efect diuretic, iar la persoanele care iau inhibitori SGLT2 – medicamente care favorizează eliminarea excesului de glucoză prin urină – efectul se poate intensifica.
Un aport moderat, echivalent cu până la trei sau patru cești de cafea pe zi, este considerat sigur pentru majoritatea adulților. Consumul frecvent de energizante sau cafele foarte concentrate poate crește riscul de amețeală, dureri de cap și dezechilibre electrolitice. Hidratarea adecvată este esențială.
Alcool
Alcoolul afectează modul în care ficatul eliberează glucoză în sânge. La persoanele care folosesc insulină sau medicamente care stimulează secreția de insulină, riscul de hipoglicemie crește considerabil, în special dacă se consumă alcool pe stomacul gol. Băuturile alcoolice pot agrava și greața sau iritația gastrică asociate cu unele medicamente folosite în diabet.
Ghidurile internaționale vorbesc despre consum moderat. În general este recomandată o băutură pe zi pentru femei și două pentru bărbați, dar recomandarea finală trebuie stabilită împreună cu medicul curant, mai ales dacă există afecțiuni hepatice sau dacă tratamentul influențează hidratarea.
Cum pot fi reduse riscurile
• Porțiile echilibrate și mesele regulate ajută la stabilizarea glicemiei.
• Dieta bogată în fibre susține absorbția lentă a carbohidraților.
• Hidratarea adecvată reduce efectele secundare ale tratamentului.
• Consultul periodic permite ajustarea dozelor în funcție de modul în care reacționează organismul la anumite alimente.
Specialiștii în nutriție metabolică subliniază că nu există alimente interzise complet, ci doar combinații care pot crea dificultăți atunci când sunt asociate cu anumite medicamente. O strategie simplă presupune monitorizarea glicemiei înainte și după mese, observarea reacțiilor și adaptarea meniului împreună cu medicul sau dieteticianul.
