Din cuprinsul articolului
România face unul dintre cele mai importante salturi în domeniul prevenției medicale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea unui nou program național de screening neonatal care va extinde, din 2026, testarea nou-născuților de la 3 la 18 biomarkeri, o creștere fără precedent pentru sistemul sanitar românesc.
Decizia vine în contextul în care diagnosticul precoce poate face diferența între o viață normală și instalarea unor dizabilități permanente. Prin extinderea acestui program, mii de copii vor putea fi diagnosticați din primele zile de viață și vor avea acces la tratament înainte ca boala să avanseze.
Prezent la Medika TV, ministrul Rogobete a subliniat caracterul strategic al acestei măsuri:
„Programul naţional va extinde biomarkerii de la 3, cât avem în momentul de faţă, la 18 începând de anul viitor. De ce nu s-a făcut până acum, ținând cont că nu era deloc complicat? Pentru că nu a existat viziune.”
Noua etapă presupune investiții în laboratoare, aparatură modernă și formarea personalului, astfel încât toate maternitățile din țară să poată procesa rapid testele.
Ce înseamnă screeningul neonatal și de ce este vital?
Screeningul neonatal reprezintă testarea tuturor nou-născuților, în primele zile de viață, pentru identificarea unor boli genetice sau metabolice grave — multe dintre ele invizibile la naștere, dar tratabile dacă sunt depistate devreme.
Diagnosticarea precoce poate preveni:
- dizabilități intelectuale
- afectarea organelorâ
- boli metabolice severe
- complicații care pot pune viața copilului în pericol
Practic, un copil diagnosticat la timp poate avea o evoluție perfect normală, fără impact asupra calității vieții.
Specialiștii atrag atenția că prevenția nu se oprește la momentul nașterii. Tot lanțul de îngrijire prenatală — analize, ecografii, teste de screening — contribuie la sănătatea copilului.
Analizele prenatale sunt adaptate fiecărui trimestru și includ:
- evaluarea grupei sanguine și Rh
- hemoleucograma și glicemia
- testarea infecțiilor transmisibile
- monitorizarea funcției tiroidiene
- teste genetice precum bitestul sau screeningul din trimestrul II
- măsurători ecografice de evoluție fetală
În trimestrele doi și trei, analizele urmăresc dezvoltarea organelor copilului, riscul de malformații, preeclampsie, diabet gestațional sau incompatibilități imunologice.
Toate aceste evaluări, coroborate cu screeningul neonatal post-naștere, reprezintă un circuit complet de prevenție.
De ce extinderea screeningului este considerată „o investiție pentru o generație sănătoasă”
Experții în sănătate publică subliniază că, în multe țări, extinderea screeningului a redus considerabil:
- numărul copiilor cu dizabilități evitabile
- costurile de îngrijire pe termen lung
- mortalitatea infantilă
- povara bolilor genetice asupra familiilor și sistemului medical
Testarea a 18 biomarkeri plasează România în rândul statelor europene care prioritizează prevenția și accesul egal la servicii medicale esențiale pentru toți nou-născuții.
Programul va avea finanțare dedicată și va deveni obligatoriu în toate maternitățile de stat și private. Ministerul subliniază că intervenția rapidă poate schimba complet destinul copiilor afectați.
Mai mult, extinderea screeningului vine în paralel cu digitalizarea rezultatelor, astfel încât părinții și medicii să aibă acces rapid la informații.
