Din cuprinsul articolului
Descoperă Sindromul Hubris, boala puterii care transformă liderii, le afectează judecata și poate distruge organizații. Cauze, simptome, consecințe și soluții.
De-a lungul istoriei, puterea a exercitat o influență profundă asupra comportamentului uman. Deși poate fi un instrument pentru progres, dezvoltare și leadership eficient, puterea are și o față nevăzută: aceea de a modifica treptat psihicul celor care o dețin.
Unul dintre cele mai discutate fenomene din psihologia leadershipului este Sindromul Hubris, o stare în care încrederea excesivă, aroganța și pierderea contactului cu realitatea devin dominante.
Această „boală a puterii”, cum este adesea numită, afectează atât liderii politici, cât și managerii, directorii sau persoanele influente din orice domeniu. Înțelegerea ei este esențială pentru prevenirea deciziilor toxice, a abuzurilor și a climatului organizațional distructiv.
Ce este Sindromul Hubris, bola puterii
Sindromul Hubris descrie o modificare patologică a comportamentului, indusă de expunerea prelungită la putere și succes, care transformă treptat modul în care liderul percepe realitatea, propria persoană și responsabilitățile.
Originea termenului „Hubris”
Cuvântul hubris provine din greaca veche și înseamnă orgoliu excesiv, aroganță, sfidarea limitelor umane.
În tragediile grecești, hubris era considerat păcatul suprem care provoca prăbușirea eroilor, deoarece îi făcea să creadă că sunt de neatins.
Popularizarea conceptului modern
Conceptul de „Sindrom Hubris” a fost definit și popularizat de Lord David Owen, medic și fost politician britanic, care, între 2006 și 2008, a început să publice articole și studii despre modul în care puterea prelungită modifică profund modul în care liderii gândesc, decid și se raportează la cei din jur.
Ulterior, în 2012, Lord Owen și psihiatrul Jonathan Davidson au publicat lucrarea fundamentală “Hubris Syndrome: An Acquired Personality Disorder? A Study of US Presidents and UK Prime Ministers”, consolidând recunoașterea fenomenului în psihologie politică.
Owen descrie fenomenul ca pe o „tulburare de personalitate indusă de putere”.
Cum se manifestă „boala puterii”. Simptome principale
Sindromul Hubris se dezvoltă treptat, pe măsură ce persoana acumulează succes și putere. Potrivit exploringyourmind.com, printre simptomele caracteristice se numără:
- Exces de încredere în propriile decizii: Persoana afectată crede că este infailibilă și că are o intuiție superioară tuturor, ignorând faptele sau sfaturile specialiștilor.
- Dispreț față de opiniile altora: Liderul cu hubris nu ascultă, nu negociază și nu acceptă criticile – consideră că doar viziunea sa este valabilă.
- Dorința de a controla totul: Apare tendința de a centraliza puterea, de a lua decizii singur și de a limita transparența.
- Pierderea contactului cu realitatea: Persoana trăiește într-o bulă a propriei grandori și respinge informațiile care contrazic imaginea de sine.
- Nevoia excesivă de validare: Liderul caută constant admirație, respect și confirmarea statutului.
- Abuz de risc: Deciziile riscante sunt luate din senzația de invincibilitate.
De ce apare Sindromul Hubris
Sindromul Hubris are mai multe cauze posibile:
- Puterea prelungită: Puterea modifică funcționarea creierului, crescând dopamina și reducând empatia.
- Izolarea socială: Liderii sunt adesea înconjurați de persoane care îi laudă și evită criticile.
- Succesul repetat: Continuitatea succesului generează iluzia infailibilității.
- Structuri organizaționale slabe: Lipsa feedback-ului și a responsabilității favorizează dezvoltarea hubrisului.
Consecințele Sindromului Hubris asupra liderilor și organizațiilor
Sindromul Hubris poate avea efecte devastatoare asupra liderului, echipei și organizației.
Decizii pripite și strategii riscante
Liderii ignora datele și preferă intuiția, ceea ce poate duce la:
- investiții greșite
- alianțe toxice
- proiecte nerealiste
- pierderi financiare majore
Creșterea tensiunilor interne
Apare un climat organizațional bazat pe:
- frică
- lipsă de transparență
- autoritarism
- demotivare
Eroziunea responsabilității
Liderul se consideră „deasupra regulilor”, refuză autoevaluarea și dă vina pe subordonați.
- Afectarea reputației: Aroganța și abuzul se viralizează rapid, ducând la scandaluri publice.
- Prăbușirea carierei: Hubrisul poate duce la faliment profesional, pierderea funcției sau scandaluri reputaționale grave.
Cum poate fi prevenit sau gestionat Sindromul Hubris
Gestionarea hubrisului necesită măsuri personale și organizaționale.
- Limitarea duratei mandatelor: Previne acumularea toxică a puterii.
- Feedback autentic și cultura contradicției constructive: Organizațiile trebuie să permită contestarea deciziilor și exprimarea problemelor.
- Supervizarea decizională: Comitete independente pot analiza riscurile și monitoriza comportamentul liderului.
- Dezvoltarea empatiei și inteligenței emoționale: Coaching-ul și programele de dezvoltare personală ajută la controlul impulsurilor.
- Practici de mindfulness și reflecție: Jurnalul personal, meditația și analiza periodică a deciziilor cresc autocontrolul.
- Echipe puternice, nu anturaje obediente: Liderii sănătoși se înconjoară de profesioniști autentici, nu de persoane care îi flatează.
Sindromul Hubris este o transformare insidioasă care poate afecta orice persoană expusă prea mult timp la putere. Deși nu este recunoscut oficial ca tulburare psihiatrică, impactul său asupra leadershipului este profund.
Prin educație, feedback, structuri de responsabilitate și practici de autocunoaștere, liderii pot preveni căderea în capcana hubrisului și pot rămâne etici, echilibrați și eficienți.
