Din cuprinsul articolului
Sforăitul puternic și pauzele de respirație din timpul somnului nu sunt doar o problemă de disconfort. Un studiu publicat în revista JAMA Neurology arată că persoanele cu apnee obstructivă în somn netratată au un risc aproape dublu de a dezvolta boala Parkinson, la câțiva ani după diagnostic.
Analiza a inclus peste 11 milioane de veterani americani și a identificat o asociere clară între tulburările de respirație din timpul somnului și apariția ulterioară a bolii neurodegenerative.
Ce este apneea obstructivă în somn și de ce contează
Apneea obstructivă în somn este o tulburare în care căile respiratorii se prăbușesc parțial sau complet în timpul somnului. Rezultatul este:
– oprirea temporară a respirației
– scăderea nivelului de oxigen
– somn fragmentat, neodihnitor
Potrivit American Medical Association, această afecțiune este frecvent subdiagnosticată. Mulți oameni confundă simptomele cu oboseala obișnuită sau stresul.
Cele mai comune semne sunt:
– sforăit puternic
– gâfâit sau senzație de sufocare în somn
– oboseală intensă dimineața
– treziri repetate pe timpul nopții
Ce a arătat studiul publicat în JAMA Neurology
Cercetătorii au analizat fișele medicale a peste 11 milioane de veterani din SUA, pe o perioadă de peste 20 de ani, între 1999 și 2022.
Aproape 14% dintre participanți aveau apnee obstructivă în somn. Rezultatul central:
Persoanele cu apnee netratată au fost aproape de două ori mai predispuse să dezvolte boala Parkinson la aproximativ șase ani după diagnostic, comparativ cu cei fără această tulburare.
În schimb, pacienții care au început terapia cu CPAP devreme au avut un număr „semnificativ redus” de cazuri de Parkinson.
Ce spune autorul studiului
Gregory Scott, coautor al cercetării și profesor asistent de patologie la Oregon Health and Science University, a subliniat că apneea nu este o garanție a bolii, dar crește riscul:
„Apneea obstructivă în somn nu garantează că o persoană va dezvolta boala Parkinson, dar crește semnificativ șansele”, a declarat Scott într-un comunicat oficial.
De ce ar putea lipsa de oxigen să afecteze creierul
Specialiștii cred că mecanismul ar putea fi legat de episoadele repetate de lipsă de oxigen din timpul nopții.
Dr. Kin Yuen, medic specialist în somnologie și profesor asistent la University of California, San Francisco, a explicat:
„Lipsa repetată de oxigen poate afecta capacitatea creierului de a se ‘repara’ în timpul somnului.”
Ea a precizat într-un e-mail că pacienții cu Parkinson ajung frecvent în clinicile de somn tocmai din cauza acestor tulburări respiratorii asociate.
Ce spun alți experți despre rezultate
Profesorul Danny Eckert, specialist în apnee obstructivă la Flinders University din Australia, a descris rezultatele drept:
„o descoperire interesantă și nouă”, care se adaugă unui corp tot mai mare de dovezi că privarea repetată de somn are efecte neurologice negative.
Totuși, el a atras atenția că studiul:
– nu a fost un trial randomizat
– nu demonstrează cauzalitate directă
„Este posibil ca persoanele care folosesc CPAP să fie și cele care adoptă un stil de viață mai sănătos”, a explicat Eckert.
Alte tulburări de somn deja asociate cu Parkinson
Cercetătorii amintesc că apneea nu este singura tulburare de somn legată de boala Parkinson.
O afecțiune numită REM Sleep Behavior Disorder este considerată de ani de zile un posibil semn timpuriu al bolii.
Asta întărește ideea că somnul joacă un rol esențial în sănătatea neurologică.
De ce tratamentul CPAP ar putea conta
CPAP este un dispozitiv care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului prin presiune pozitivă.
Autorul principal al studiului, Lee Neilson, profesor asistent de neurologie la Oregon Health and Science University, a explicat mecanismul potențial:
„Dacă respirația se oprește și oxigenul nu mai este la nivel normal, neuronii nu mai funcționează la capacitate normală. Noapte după noapte, an după an, acest lucru se adună. Corectarea problemei cu ajutorul CPAP ar putea construi o formă de reziliență împotriva bolilor neurodegenerative, inclusiv Parkinson.”
Ce NU demonstrează studiul
Autorii sunt clari asupra limitelor:
– nu dovedește că apneea cauzează direct Parkinson
– nu arată că toți cei cu apnee vor dezvolta boala
– sugerează o asociere puternică, nu o certitudine
Ce înseamnă asta pentru publicul larg
Mesajul principal al cercetătorilor este simplu:
Sforăitul puternic, pauzele de respirație și oboseala constantă nu ar trebui ignorate.
Evaluarea într-un laborator de somn și tratamentul precoce al apneei ar putea reduce nu doar riscurile cardiovasculare, ci și posibilele riscuri neurologice pe termen lung.

