Din cuprinsul articolului
O formațiune nedureroasă apărută la nivelul sânului este, cel mai frecvent, primul semn al cancerului mamar, nu durerea. Avertismentul vine de la prof. dr. Alexandru Blidaru, medic primar chirurgie generală, supraspecializat în chirurgie oncologică și ginecologică, care atrage atenția că durerile mamare, deși sperie pacientele, sunt rareori legate de cancer în stadiile timpurii.
„Cel mai frecvent prim simptom al cancerului de sân este apariția unei tumori nedureroase la nivelul sânului”, explică profesorul Blidaru.
De ce durerea este, de cele mai multe ori, o alarmă falsă
Contrar convingerilor populare, durerea nu este un semn precoce al cancerului mamar. Specialiștii spun că, în majoritatea cazurilor, durerea apare doar în stadii avansate.
„De cele mai multe ori, durerea la nivelul sânului, care alarmează pacientele și le face să ajungă la medic, nu este un simptom al cancerului de sân; în cancer, durerea apare doar atunci când boala este în stadiu avansat. De obicei durerea este o alarmă falsă”, precizează prof. dr. Blidaru.
Această confuzie duce la două situații frecvente în cabinet: femei speriate de dureri care nu ascund nimic grav și paciente fără dureri, la care se descoperă tumori.
Simptomele reale ale cancerului de sân în stadiile timpurii
Pe lângă nodulul nedureros, cancerul de sân poate debuta prin semne subtile, adesea ignorate:
-
modificări ale pielii sânului
-
roșeață locală
-
edem și senzație de căldură
-
scurgeri mamelonare anormale
-
retracția mamelonului
-
apariția unui nodul la nivel axilar
„Boala poate debuta cu fenomene inflamatorii, scurgere mamelonară, modificări ale tegumentelor și areolei, apariția unei modificări la nivel axilar”, explică medicul.
Cancerul mamar nu se simte întotdeauna la palpare
Un aspect critic este că, în fazele incipiente, tumora poate să nu fie palpabilă. În multe cazuri, singura metodă de depistare este imagistica.
În stadiul I, când tumora are sub 2 centimetri, șansele de supraviețuire sunt foarte mari:
-
peste 95% la 5 ani
-
aproximativ 90% la 10 ani
Mamografia și ecografia pot depista leziuni de ordinul milimetrilor, unele aflate în stadiu preinvaziv sau incipient.
Investigațiile care pot face diferența între viață și moarte
Medicii insistă asupra screeningului regulat, chiar și în absența simptomelor.
Recomandările transmise de prof. dr. Alexandru Blidaru:
„Trebuie să faceți o ecografie mamară o dată pe an, o mamografie la 12–18 luni după 40–45 de ani, o ecografie abdominală și un examen Babeș-Papanicolau o dată pe an. Aceste investigații de rutină sunt lucruri care pot salva viața.”
Cum se face corect autopalparea sânilor
Autopalparea nu înlocuiește controalele medicale, dar ajută la depistarea modificărilor apărute de la o lună la alta.
Când este indicată autopalparea
-
la 5–7 zile după menstruație
-
în aceeași zi a fiecărei luni
-
la menopauză, într-o zi fixă, ușor de reținut
Cum se face corect
-
examinare vizuală în fața oglinzii
-
palpare cu vârfurile degetelor, cu mișcări circulare, radiale și verticale
-
verificarea axilei
-
compresie ușoară a mamelonului pentru a observa eventuale secreții
Modificări care trebuie investigate urgent
Orice schimbare apărută de la o lună la alta trebuie considerată un semnal de alarmă:
-
modificări de formă sau dimensiune ale sânilor
-
roșeață locală
-
aspect de „coajă de portocală”
-
gropițe sau zone încrețite ale pielii
-
mamelon retras spre interior
-
scurgeri apoase, galbene sau cu sânge
De ce diagnosticul precoce rămâne cheia supraviețuirii
Cancerul mamar depistat la timp este, în cele mai multe cazuri, o boală tratabilă. Problema apare atunci când femeile așteaptă durerea, care de multe ori nu vine.
Durerea nu este, de regulă, primul semn. Nodulul nedureros, schimbările discrete ale pielii și modificările mamelonului sunt semnale mult mai timpurii.
În lipsa simptomelor evidente, rămân esențiale ecografia și mamografia efectuate regulat.
Cât de frecvent este cancerul de sân, în cifre actuale
Cancerul mamar rămâne cel mai diagnosticat tip de cancer la femei, la nivel global. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății și Globocan, peste 2,3 milioane de femei sunt diagnosticate anual, iar peste 680.000 își pierd viața din cauza bolii.
În România, Institutul Național de Sănătate Publică arată că anual sunt raportate peste 9.000 de cazuri noi de cancer de sân, iar mortalitatea rămâne peste media Uniunii Europene, în mare parte din cauza diagnosticării tardive.
La ce vârstă crește riscul de cancer mamar
Riscul de cancer de sân crește semnificativ după vârsta de 40 de ani, dar boala poate apărea și la femei tinere. Aproximativ 1 din 5 cazuri apar la paciente sub 50 de ani.
Factorii de risc care cresc probabilitatea de apariție:
-
istoric familial de cancer mamar
-
mutații genetice BRCA1 și BRCA2
-
menarha precoce și menopauza tardivă
-
lipsa sarcinilor sau prima sarcină după 30 de ani
-
obezitatea după menopauză
-
consumul regulat de alcool
Diferența dintre durerea ciclică și durerea suspectă
Durerea mamară legată de ciclul menstrual este frecvent benignă și apare bilateral, sub formă de tensiune sau disconfort difuz.
Durerea care necesită evaluare medicală urgentă:
-
apare brusc, fără legătură cu ciclul
-
este localizată într-un punct fix
-
se asociază cu modificări de piele
-
apare alături de secreții mamelonare
Chiar și în aceste cazuri, durerea nu indică automat cancer, dar necesită investigații.
Ce poate arăta mamografia înainte să apară simptomele
Mamografia modernă poate depista:
-
microcalcificări suspecte
-
leziuni sub 5 milimetri
-
deformări subtile ale arhitecturii sânului
-
ducte mamare modificate
Aceste semne apar adesea cu luni sau chiar ani înainte ca un nodul să devină palpabil.
Studiile de cohortă din SUA, Marea Britanie și Europa arată că screeningul regulat prin mamografie reduce mortalitatea prin cancer mamar cu până la 30–40% la femeile cu vârste între 50 și 69 de ani.
Efectul este mai mic la femeile mai tinere, dar devine semnificativ în grupurile cu risc crescut.
De ce amână multe femei controlul
Datele din studiile europene arată trei motive frecvente pentru prezentarea tardivă la medic:
-
teama de diagnostic
-
convingerea că „dacă nu doare, nu e grav”
-
lipsa programelor de screening organizat
Tocmai această întârziere explică numărul mare de cazuri descoperite în stadii avansate.
Ce rol joacă ecografia față de mamografie
Ecografia mamară:
-
este utilă la femei tinere, cu sân dens
-
diferențiază chisturi de tumori solide
-
completează mamografia, nu o înlocuiește
Mamografia:
-
rămâne standardul de aur după 40–45 de ani
-
detectează leziuni înainte să fie palpabile
Când este indicat testul genetic BRCA
Testarea genetică nu este recomandată tuturor femeilor, dar devine esențială în cazurile:
-
două sau mai multe rude cu cancer de sân
-
cancer mamar apărut înainte de 40 de ani în familie
-
cazuri de cancer ovarian asociate
-
cancer mamar bilateral
Identificarea mutațiilor permite monitorizare mai frecventă și strategii de prevenție personalizate.
