Din cuprinsul articolului
Un nou studiu publicat în jurnalul PNAS dezvăluie o strategie terapeutică promițătoare pentru glioblastom, cea mai agresivă formă de cancer cerebral. Cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis și colegii lor de la Universitatea Northwestern au dezvoltat o metodă noninvazivă care transportă compuși imunoterapeutici direct în creier prin administrare intranazală, folosind nanostructuri special concepute pentru a stimula sistemul imunitar local.
Rezultatele obținute pe modele animale deschid perspectiva unei noi generații de tratamente, care ar putea oferi pacienților șanse mai mari de supraviețuire și o calitate mai bună a vieții.
Glioblastomul este cea mai frecventă tumoră cerebrală malignă la adulți și afectează aproximativ trei din 100.000 de persoane anual în Statele Unite. Boala evoluează rapid, recidivează aproape invariabil și rămâne dificil de tratat, în mare parte din cauza barierei hemato-encefalice, care limitează accesul medicamentelor la țesutul cerebral.
„Am vrut să schimbăm această realitate și să dezvoltăm un tratament noninvaziv care să activeze răspunsul imun pentru a ataca glioblastomul,” a declarat Alexander H. Stegh, PhD, profesor și vicepreședinte de cercetare în Departamentul de Neurochirurgie al Familiei Taylor de la WashU Medicine și co-autor corespondent al studiului pentru Science Daily. „Prin această cercetare, am demonstrat că nanostructurile proiectate cu precizie, numite acizi nucleici sferici, pot activa în siguranță și eficient căi imune puternice în interiorul creierului. Acest lucru redefinește modul în care imunoterapia cancerului poate fi realizată în tumori altfel dificil de accesat”
De ce tumorile de glioblastom sunt considerate „tumori reci”
Spre deosebire de tumorile care declanșează natural un răspuns imun puternic, glioblastomul este considerat o „tumoră rece”, evitând detectarea imunologică. Pentru a depăși această barieră, cercetătorii au vizat calea STING, un mecanism celular care se activează atunci când ADN-ul străin este detectat și care poate stimula producția de interferoni și alte molecule imune.
Problema terapiilor STING existente este că necesită injecții directe în tumoare, fiind extrem de invazive și dificil de administrat repetat.
„Am vrut cu adevărat să minimizăm necesitatea ca pacienții să treacă prin asta atunci când sunt deja bolnavi și am crezut că am putea folosi platformele de acizi nucleici sferici pentru a livra aceste medicamente într-un mod noninvaziv,” a explicat Akanksha Mahajan, PhD, cercetător postdoctoral în laboratorul lui Stegh și primul autor al studiului.
Echipa a colaborat cu Chad A. Mirkin, PhD, directorul Institutului Internațional de Nanotehnologie la Northwestern, cunoscut pentru dezvoltarea acizilor nucleici sferici (SNA), nanoparticule acoperite dens cu fragmente de ADN sau ARN. Aceste structuri sunt proiectate astfel încât să fie absorbite eficient de celulele imune.
În această cercetare, nanoparticulele au fost construite cu nuclee de aur și acoperite cu secvențe scurte de ADN capabile să activeze calea STING.
Administrate intranazal, particulele au folosit căile nervoase directe dintre nas și creier pentru a ajunge în zona tumorală.
„Este pentru prima dată când s-a demonstrat că putem crește activarea celulelor imune în tumorile de glioblastom atunci când livrăm terapeutice la scară nanometrică de la nas la creier,” a afirmat Mahajan.
Pentru a confirma direcționarea precisă, cercetătorii au atașat nanoparticulelor etichete fluorescente vizibile în lumina aproape-infraroșie. Aceștia au urmărit particulele în timp real și au observat cum migrau de-a lungul nervilor către creier.
Odată ajunse în tumoare, SNA-urile au activat calea STING în celulele imune locale, fără a se răspândi în restul organismului. Acest lucru reduce riscul unor efecte secundare sistemice, un factor important pentru viitoarele studii clinice.
Combinarea imunoterapiilor: rezultate spectaculoase în eradicarea tumorilor
Atunci când terapia cu acizi nucleici sferici a fost combinată cu tratamente care stimulează limfocitele T, efectele au fost remarcabile. Două doze au eliminat complet tumorile la șoareci și au generat o memorie imună durabilă, prevenind recidiva.
Acest rezultat depășește semnificativ performanțele terapiilor STING existente, care nu asigură de regulă răspunsuri atât de puternice sau de durabile.
Stegh avertizează însă că glioblastomul folosește multiple mecanisme de evadare imună, ceea ce înseamnă că tratamentul trebuie să acționeze pe mai multe fronturi:
„Aceasta este o abordare care oferă speranță pentru tratamente mai sigure și mai eficiente pentru glioblastom și potențial pentru alte tipuri de cancer rezistente la tratamentul imunitar și marchează un pas critic către aplicarea clinică.”
