Din cuprinsul articolului
Balonarea abdominală este una dintre cele mai frecvente plângeri digestive: senzația de umflare, tensiune sau „prea plin” în burtă, care poate ajunge să vă facă să slăbiți cureaua, să evitați ieșirile sociale sau chiar să săriți peste mese.
„Pentru unii oameni, balonarea este ușoară și ocazională, dar pentru alții, poate deveni cronică și poate afecta semnificativ calitatea vieții,” spune Dr. Feenalie Patel, gastroenterolog la Houston Methodist. „Nu este un simptom ușor de descris – sau de diagnosticat.”
Când balonarea persistă sau revine constant, nu mai este un simplu disconfort trecător, ci poate indica o problemă digestivă reală, uneori chiar o afecțiune serioasă. Înțelegerea mecanismelor din spate vă ajută să diferențiați situațiile benigne de cele în care este nevoie de consult de specialitate.
Ce este, de fapt, balonarea abdominală?
Balonarea este o senzație subiectivă de plenitudine, încordare sau presiune în abdomen. Adesea este asociată cu gaze „captive”, dar nu este vorba doar despre volum de gaz în intestin, ci și despre modul în care corpul îl percepe și îl gestionează.
Câteva mecanisme biologice importante contribuie la această senzație:
- Exces de gaze intestinale – fie prin producție crescută (fermentația alimentelor de către bacterii), fie printr-un tranzit încetinit al gazelor de-a lungul tubului digestiv.
- Hipersensibilitate viscerală – atunci când nervii din intestin devin mai sensibili, cantități normale de gaz sau volum pot fi resimțite ca balonare dureroasă sau exagerată.
- Disinergie abdomino-frenică – coordonarea defectuoasă între diafragmă (mușchiul respirației) și mușchii abdominali poate duce la o distensie vizibilă, chiar și fără exces major de conținut în interior.
- Modificări ale microbiomului intestinal – dezechilibrele în flora intestinală pot încuraja o producție mai mare de gaze.
- Fluctuații hormonale – la femei, nivelurile crescute de estrogen înainte și în timpul menstruației favorizează retenția de apă și sare, contribuind la senzația de balonare.
„Mulți oameni care raportează balonare s-ar putea să nu aibă de fapt mai multe gaze în intestine decât alții,” spune Dr. Patel. „În schimb, corpul lor reacționează diferit la cantitățile normale de gaze, ducând la senzații de presiune sau distensie.”
Cu alte cuvinte, două persoane pot avea aceeași cantitate de gaz, dar una să nu simtă aproape nimic, iar cealaltă să fie extrem de deranjată.
Ce afecțiuni medicale pot sta în spatele balonării?
Balonarea este rareori complet „izolată”. De cele mai multe ori, este un simptom care se înscrie într-un tablou digestiv mai larg. Cea mai frecventă asociere este cu tulburările gastrointestinale funcționale, în special sindromul de intestin iritabil (SII), unde peste 90% dintre pacienți se plâng de balonare.
Printre cele mai frecvente cauze gastrointestinale se numără:
- SIBO (suprapopularea bacteriană a intestinului subțire) – un exces de bacterii în intestinul subțire duce la producție mare de gaze în timpul digestiei;
- Constipația cronică – scaunul reținut mult timp în colon permite bacteriilor să fermenteze conținutul mai intens, rezultând balonare;
- Intoleranțele alimentare – de exemplu, intoleranța la lactoză sau malabsorbția de fructoză, care duc la fermentație crescută;
- Dispepsia (indigestia) – senzație de prea plin, arsură, disconfort în partea superioară a abdomenului;
- Boala celiacă – o afecțiune autoimună în care glutenul deteriorează mucoasa intestinului subțire, cu balonare frecventă ca simptom.
„Dacă balonarea este frecventă și însoțită de alte simptome digestive, poate semnala o tulburare subiacentă care necesită atenție,” spune Dr. Patel.
Când poate fi balonarea un semn de alarmă?
În majoritatea cazurilor, balonarea ocazională este legată de dietă, ritm de viață sau stres. Există însă situații în care acest simptom poate ascunde o problemă severă – inclusiv cancer digestiv.
Este esențial să fiți atent la așa-numitele simptome de alarmă, pe care medicul le va dori investigate fără întârziere:
- scădere în greutate neintenționată;
- sânge în scaun sau sângerare digestivă;
- vărsături persistente;
- diaree sau constipație cronică, cu modificări importante față de ritmul obișnuit;
- durere abdominală severă sau persistentă, care nu cedează la măsuri simple.
„Ar trebui să luați în considerare consultarea unui gastroenterolog pentru o evaluare suplimentară dacă balonarea vă afectează viața de zi cu zi,” spune Dr. Patel. „Dacă este nouă, persistentă sau însoțită de alte simptome, merită investigată.”
În practică, dacă balonarea durează săptămâni-luni, se agravează, vă trezește noaptea sau se asociază cu unul dintre simptomele de mai sus, nu este recomandat să amânați consultul.
Poate stresul să cauzeze balonare?
Răspunsul scurt: da. Intestinul și creierul sunt conectate printr-o axă neuro-hormonală complexă, cunoscută drept axa intestin–creier. Emoțiile, stresul, anxietatea și somnul influențează direct modul în care intestinul se contractă, procesează alimentele și percepe durerea.
„Este bine stabilit că stresul poate crește hipersensibilitatea viscerală și poate modifica motilitatea intestinală,” a spus Dr. Patel. „Când suntem anxioși sau stresați, tractul nostru digestiv poate deveni mai reactiv și ne putem simți balonați chiar și fără schimbări în dietă.”
Cei care observă că balonarea se accentuează în perioade de examene, proiecte mari sau conflicte personale au, cel mai probabil, un intestin sensibil la fluctuațiile emoționale.
Strategiile de reducere a stresului – exerciții fizice, somn regulat, mindfulness, terapie cognitiv–comportamentală – pot avea efect benefic nu doar asupra psihicului, ci și asupra simptomelor digestive.
Cum poate fi prevenită balonarea frecventă?
Primul nivel de intervenție nu îl reprezintă medicamentele, ci ajustările de stil de viață și dietă. De multe ori, acestea sunt suficiente pentru a reduce semnificativ disconfortul.
Câteva direcții importante:
1. Identificarea alimentelor declanșatoare
Țineți un jurnal al simptomelor și al meselor, pentru a observa ce anume agravează balonarea. Printre cei mai frecvenți vinovați:
- lactoza (lapte, unele produse lactate);
- glutenul (la persoanele sensibile sau cu boală celiacă);
- alimente bogate în FODMAP – un grup de carbohidrați greu de digerat (usturoi, ceapă, anumite fructe, băuturi îndulcite cu sirop de fructoză etc.).
2. Reducerea înghițirii de aer
Multe episoade de balonare sunt agravate de aerul înghițit:
- renunțați la guma de mestecat și bomboanele tari;
- limitați băuturile carbogazoase (sucuri, bere);
- evitați să mâncați foarte repede sau să vorbiți mult în timp ce mestecați.
3. Ritmul meselor și conținutul lor
Mâncatul pe fugă, mesele foarte mari sau foarte grase favorizează disconfortul.
- mâncați mai încet și mestecați bine;
- optați pentru porții mai mici și mese mai frecvente;
- reduceți excesul de grăsimi, care încetinesc golirea gastrică.
4. Activitatea fizică
Mișcarea stimulează motilitatea intestinală și ajută la eliminarea gazelor.
O simplă plimbare de 10–20 de minute după masă poate face diferența.
„Reducerea stresului este esențială,” spune Dr. Patel. „Tehnicile de mindfulness, yoga și relaxare pot calma conexiunea intestin-creier.”
Ce remedii fără rețetă pot ajuta la balonare?
Pentru episoadele ușoare sau ocazionale, există câteva opțiuni fără rețetă care pot oferi alinare. Niciuna nu este „panaceu”, dar pot fi integrate într-un plan mai larg.
- Simeticona – ajută la unirea bulelor mici de gaz în unele mai mari, care se elimină mai ușor;
- Probioticele – pot contribui la reechilibrarea microbiomului intestinal;
- Capsulele cu ulei de mentă – la unele persoane, relaxează musculatura intestinală și reduc spasmele.
„Suplimentele de fibre pot ajuta la reglarea tranzitului intestinal, dar folosiți-le cu prudență,” spune Dr. Patel. „Pentru unii pacienți, fibrele înrăutățesc balonarea, mai ales dacă sunt adăugate prea repede. Începeți cu o doză mică și creșteți încet, cu multe lichide.”
Este recomandat să discutați cu medicul sau cu un gastroenterolog înainte de a combina mai multe suplimente, mai ales dacă aveți alte boli sau luați medicație cronică.
Cum vă poate ajuta un gastroenterolog când balonarea devine o problemă zilnică
Dacă balonarea devine frecventă, dureroasă sau vă limitează activitățile, este momentul să treceți de la „remedii empirice” la o evaluare specializată.
Un gastroenterolog:
- va discuta detaliat simptomele, istoricul alimentar și medical;
- va căuta semne de alarmă care să indice nevoia unor investigații rapide;
- poate recomanda teste specifice:
- teste respiratorii pentru SIBO sau intoleranțe (lactoză, fructoză);
- endoscopie sau colonoscopie pentru a evalua mucoasa tractului digestiv;
- analize de sânge sau investigații imagistice (ecografie, CT) pentru a exclude alte cauze.
„Multe dintre schimbările de stil de viață pentru a ameliora balonarea pot fi dificil de făcut pe cont propriu, iar un gastroenterolog vă poate oferi îndrumări cu privire la dietă sau suplimente,” spune Dr. Patel. „Obținerea de sprijin specializat poate face o mare diferență.”
Balonarea ocazională este normală. Balonarea cronică, care persistă în ciuda schimbărilor de dietă și de stil de viață, nu trebuie ignorată.
„Balonarea este un simptom foarte real și tratabil,” spune Dr. Patel. „Cu evaluarea și îngrijirea potrivită, majoritatea oamenilor pot găsi alinare și se pot simți din nou în formă.”
Mesajul final: ascultați-vă intestinul. Dacă balonarea vă sabotează confortul zilnic sau vă îngrijorează, nu ezitați să cereți ajutor medical – nu este „doar în capul dumneavoastră” și, în foarte multe cazuri, se poate trata eficient.
