Sari la conținut

Acest tip de medicamente aproape dublează riscul de demență. Mulți le folosesc fără să știe la ce pericol se expun

Suplimente cu probiotice
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

O clasă de medicamente prescrise frecvent pentru afecțiuni comune a fost asociată cu o creștere cu până la 46% a riscului de demență după doar trei luni de utilizare. Concluzia aparține unei meta-analize publicate în revista științifică Neurology and Urodynamics și vizează substanțele cu efect anticolinergic, utilizate zilnic de milioane de oameni la nivel global.

Legătura apare atât la pacienți de vârstă înaintată, cât și la adulți de vârstă mijlocie, iar riscul crește odată cu durata și doza tratamentului.

Ce sunt medicamentele anticolinergice și de ce afectează memoria

Anticolinergicele acționează prin blocarea acetilcolinei, un neurotransmițător esențial pentru funcționarea normală a creierului. Acetilcolina are un rol central în memorie, învățare și atenție, iar scăderea activității acesteia este un mecanism cunoscut în boala Alzheimer.

Citeste si…

La nivel periferic, aceste substanțe afectează contracția musculaturii, secrețiile și funcțiile vezicii urinare. În creier, însă, blocarea acetilcolinei accelerează procesele de declin cognitiv și favorizează degenerarea neuronală.

Meta-analiza a inclus 21 de studii internaționale, dintre care șase au fost analizate în detaliu. Rezultatul a arătat o asociere constantă între expunerea prelungită la anticolinergice și apariția demenței, cu o relație clară dependentă de doză.

Milioane de pacienți iau aceste medicamente fără să știe riscurile

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arătau că în 2021 existau aproximativ 57 de milioane de persoane care trăiau cu demență la nivel global, iar boala Alzheimer reprezenta 60–70% dintre cazuri.

Citeste si…

Printre cele mai frecvente medicamente cu efect anticolinergic se regăsesc:

– antihistaminice clasice pentru alergii
– antidepresive triciclice
– medicamente pentru vezică hiperactivă și incontinență urinară
– unele tratamente antiparkinsoniene
– anumite produse pentru răceală și somn, eliberate fără rețetă

În multe cazuri, pacienții nu primesc avertismente clare despre posibilele efecte cognitive pe termen lung.

Confirmări independente: riscul urcă spre 50% la vârstnici

Un studiu amplu realizat de Universitatea din Nottingham a analizat peste 280.000 de pacienți. Aproape 59.000 aveau deja un diagnostic de demență. Persoanele peste 55 de ani care au utilizat zilnic anticolinergice puternice timp de minimum trei ani au prezentat un risc cu aproximativ 50% mai mare de a dezvolta demență.

Citeste si…

Profesorul Tom Dening, director al Centrului pentru Demență din cadrul Universității Nottingham, a avertizat că datele sunt solide din punct de vedere statistic și clinic și nu pot fi ignorate în practica medicală.

Ce înseamnă aceste date pentru pacienții din România

În România, aceste medicamente sunt larg utilizate, inclusiv sub formă de produse fără rețetă pentru răceală, alergii, insomnie sau simptome urinare. Nu există, în prezent, un sistem public centralizat care să avertizeze automat pacienții asupra cumulului de efect anticolinergic între mai multe produse.

Citeste si…

Societățile europene de neurologie au atras deja atenția, în ghidurile recente, asupra necesității reducerii așa-numitei „încărcări anticolinergice” la pacienții de peste 50 de ani.

Ce pot face pacienții și medicii

Recomandarea specialiștilor nu este oprirea bruscă a tratamentelor, ci reevaluarea lor:

– discuție clară cu medicul despre riscuri și beneficii
– analiza alternativelor terapeutice cu impact cognitiv mai redus
– evitarea automedicației cu antihistaminice sau somnifere vechi
– revizuirea periodică a tratamentului la pacienții peste 50–55 de ani

Autorii studiului subliniază că un pacient ar trebui să fie informat despre riscul cognitiv înainte de inițierea unui tratament de lungă durată.

Ce este important de reținut

Medicamentele cu efect anticolinergic sunt prescrise pentru depresie, alergii și probleme urinare.
Utilizarea timp de minimum trei luni este asociată cu o creștere a riscului de demență de aproximativ 46%.
Riscul crește odată cu durata tratamentului și este mai mare la vârstnici.
O reevaluare a schemei terapeutice poate reduce riscul pe termen lung.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel