Din cuprinsul articolului
Febra nu este doar o consecință a infecției, ci poate fi un mecanism activ prin care organismul încetinește sau oprește replicarea virusurilor.
Un studiu publicat în revista Science arată că temperatura ridicată, independent de alte reacții imune, poate slăbi direct virusurile, cel puțin în modele experimentale. Descoperirea ridică semne de întrebare asupra tratării automate a febrei cu paracetamol sau ibuprofen în cazul infecțiilor virale.
Timp de secole, medicii au fost împărțiți în două tabere: cei care vedeau febra ca pe o reacție utilă și cei care o considerau periculoasă. Astăzi, consensul științific este că febra face parte din răspunsul natural al sistemului imunitar.
Totuși, mecanismul exact prin care ajută organismul a rămas neclar. Era cunoscut faptul că temperatura corpului crește în timpul infecției, dar nu se știa dacă acest lucru ajută direct la distrugerea virusurilor sau doar accelerează alte componente ale imunității.
Studiul care schimbă perspectiva
O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge, coordonată de microbiologul Sam Wilson, a încercat să izoleze efectul temperaturii de restul reacțiilor imunitare. Rezultatele au fost publicate în revista Science la finalul lunii noiembrie 2025.
Pentru experiment, cercetătorii au lucrat cu virusuri gripale. Au ales două tipuri aproape identice:
– un virus gripal uman obișnuit
– un virus modificat genetic pentru a rezista la temperaturi mai ridicate, similar gripei aviare
Au ales un model experimental neobișnuit: șoarecii de laborator. Motivul a fost simplu și important: șoarecii nu dezvoltă în mod natural febră la infecția cu gripă. Acest lucru a permis cercetătorilor să controleze temperatura mediului, simulând o „febră” artificială.
Ce au observat oamenii de știință
Rezultatele au fost clare.
La temperaturi normale:
– șoarecii infectați cu ambele tipuri de virus s-au îmbolnăvit
La temperaturi mai ridicate, echivalente cu febra umană:
– șoarecii infectați cu virusul normal aproape că nu au prezentat simptome
– cei infectați cu virusul rezistent la căldură au continuat să se îmbolnăvească
Concluzia: temperatura crescută, singură, fără alte mecanisme imunitare suplimentare, poate încetini sau bloca replicarea anumitor virusuri.
Ce spun alți experți
Daniel Barreda, microbiolog la Universitatea Alberta, confirmă importanța descoperirii, dar avertizează că febra nu este singurul mecanism. Există virusuri mai rezistente la căldură, unde rolul febrei poate fi mai puțin pronunțat.
Joe Alcock, medic de urgență și cercetător la Universitatea din New Mexico, atrage atenția asupra unei probleme practice: în medicină, febra este adesea tratată imediat, fără a se analiza dacă intervenția este necesară.
El pune o întrebare incomodă, dar legitimă: dacă scădem febra cu medicamente în cazul unei infecții virale, nu cumva prelungim boala prin reducerea unei arme naturale a organismului?
Studiul nu încurajează ignorarea febrei. Temperaturile foarte mari pot deveni periculoase pentru țesuturile proprii ale corpului. La copiii mici, vârstnici sau persoane cu boli cronice, febra ridicată necesită atenție medicală.
Ce se schimbă însă este perspectiva:
– febra ușoară sau moderată nu mai este privită automat ca un inamic
– scăderea ei „din reflex” cu medicamente ridică întrebări valide
– durata reală a infecțiilor virale ar putea fi influențată de modul în care tratăm febra
Când febra poate fi periculoasă
Medicii atrag atenția că trebuie cerut ajutor medical de urgență dacă apar:
– febră peste 39–40°C
– convulsii
– confuzie severă
– dificultăți de respirație
– dureri intense de cap sau gât rigid
În rest, infecțiile virale ușoare ar putea beneficia, teoretic, de un răspuns natural al organismului, fără intervenție agresivă.
Ce arată noile date, pe scurt
– Febra nu este doar un simptom pasiv, ci un mecanism de apărare activ.
– Temperatura crescută poate încetini replicarea anumitor virusuri.
– Medicamentele care reduc febra ar putea, în unele cazuri, să prelungească infecția.
– Sunt necesare studii suplimentare pe oameni.
