Din cuprinsul articolului
Anumite alimente consumate constant pot influența procesele celulare care stau la baza apariției cancerului, arată datele prezentate recent de dr. Dawn Mussallem, medic oncolog certificat la Mayo Clinic.
Într-un episod al podcastului Mel Robbins, specialista a explicat că unele alimente obișnuite pot susține mecanismele de protecție ale organismului, pot reduce inflamația și pot contribui la limitarea stresului oxidativ asociat cu deteriorarea ADN-ului.
Departe de a fi „leacuri”, aceste alimente acționează la nivel metabolic și molecular, iar efectele apar prin consum regulat, nu prin cure scurte.
Fructele de pădure (proaspete sau congelate)
Căpșunile, afinele și murele sunt bogate în antocianine, pigmenți naturali cu efect antioxidant puternic. Aceștia ajută la neutralizarea radicalilor liberi și la protejarea celulelor împotriva deteriorării ADN-ului.
Dr. Dawn Mussallem recomandă varianta congelată, în special fructele de pădure sălbatice, pentru că își păstrează mare parte din compușii activi, sunt mai accesibile ca preț și pot fi consumate zilnic.
Studiile observaționale au asociat consumul regulat de fructe bogate în polifenoli cu un risc mai scăzut de anumite tipuri de cancer, în special cele digestive.
Cartoful dulce violet
Această varietate conține concentrații ridicate de antocianine, similare celor din fructele de pădure, dar adesea în cantități mai mari.
Cartofii dulci violet au fost studiați pentru capacitatea lor de a influența expresia unor gene implicate în proliferarea celulară. Datele experimentale sugerează potențial de activare a genelor cu rol supresor tumoral și de inhibare a unor căi inflamatorii.
Metodele de preparare recomandate sunt coacerea, fierberea la abur sau gătirea ușoară, fără prăjire.
Legumele crucifere
Broccoli, conopida, varza de Bruxelles și rucola sunt recunoscute pentru conținutul de glucozinolați, compuși care, prin digestie, formează substanțe biologic active precum sulforafanul.
Conform dr. Mussallem, aceste legume pot influența metabolismul estrogenului și sunt asociate cu un risc mai redus de cancere hormonodependente.
Un detaliu tehnic important este enzima mirozinază, care ajută la eliberarea compușilor activi. Aceasta este mai bine conservată atunci când o parte din legume este consumată crudă sau când se adaugă semințe de muștar uscate peste legumele gătite.
Meta-analizele arată o asociere între consumul ridicat de legume crucifere și scăderea riscului de cancer de sân și prostată.
Fasolea și leguminoasele
Lintea, fasolea neagră și edamame furnizează cantități importante de fibre și proteine vegetale.
Aportul crescut de fibre a fost asociat, în studiile de cohortă, cu o reducere a riscului global de cancer cu aproximativ 20%. Fibrele susțin microbiomul intestinal, reduc inflamația sistemică și participă la reglarea metabolismului glucozei.
În cazul soiei, dr. Mussallem subliniază că datele la om nu susțin ideea că ar crește riscul de cancer mamar. Din contră, consumul moderat de soia a fost asociat cu un risc mai mic de recidivă la supraviețuitoarele de cancer de sân.
Kiwi
Kiwi conține cantități ridicate de vitamina C, fibre și compuși polifenolici. Studiile de laborator sugerează că extractele din kiwi pot susține mecanismele de reparare a ADN-ului și pot reduce stresul oxidativ.
Consumarea fructului cu tot cu coajă, atunci când este bine spălat, crește aportul de fibre și de micronutrienți.
Ce spun datele științifice
Niciun aliment nu poate „înfo-meta cancerul”, iar boala are o biologie complexă, influențată de factori genetici, de mediu și de stilul de viață. Cu toate acestea, dietele bogate în:
-
antioxidanți
-
fibre
-
fitonutrienți
-
compuși antiinflamatori
sunt asociate constant cu un risc mai scăzut de mai multe tipuri de cancer.
Academia Americană de Oncologie Clinică și World Cancer Research Fund susțin că alimentația bazată pe plante, combinată cu menținerea unei greutăți sănătoase și activitate fizică regulată, rămâne una dintre cele mai sigure strategii de reducere a riscului oncologic.
De reținut
-
Aceste alimente nu tratează cancerul, dar pot susține mecanismele naturale de protecție ale organismului.
-
Consumul zilnic, în cantități moderate, contează mai mult decât dietele extreme.
-
Efectele sunt cumulative și apar în timp.
-
Orice persoană diagnosticată cu cancer ar trebui să discute schimbările alimentare cu medicul curant.
