Din cuprinsul articolului
Cartofii sunt una dintre cele mai consumate legume din lume, însă modul în care sunt pregătiți pare să influențeze semnificativ impactul lor metabolic. O nouă cercetare publicată în The BMJ arată că un consum regulat de cartofi prăjiți poate fi asociat cu un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2, în timp ce alte forme de preparare, precum cartofii copți, fierți sau piureul, nu par să aibă același efect.
Studiul a analizat datele a peste 205.000 de adulți monitorizați timp de peste 30 de ani în cadrul a trei cohorte longitudinale din Statele Unite. Participanții au completat chestionare alimentare detaliate la intervale regulate, iar evoluția sănătății lor, inclusiv apariția diabetului de tip 2, a fost urmărită în timp. În total, aproape 22.300 dintre aceștia au raportat un diagnostic nou de diabet de tip 2 pe parcursul perioadei de monitorizare.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care consumau trei porții de cartofi prăjiți pe săptămână aveau un risc cu aproximativ 20% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2, comparativ cu cei care consumau această formă ocazional sau deloc. Prin contrast, consumul de cartofi copți, fierți sau piure nu a fost asociat cu un risc crescut.
„Studiul nostru a constatat o relație clară dependentă de doză între consumul de cartofi prăjiți și riscul de diabet de tip 2—ceea ce înseamnă că, cu cât mănânci mai mult, cu atât riscul crește”, afirmă autorul principal, Seyed Mohammad Mousavi, Ph.D., cercetător postdoctoral la Școala de Sănătate Publică Harvard T.H. Chan. „În mod surprinzător, creșterea începe chiar și cu mai puțin de o porție pe săptămână. Până când consumul ajunge la trei porții pe săptămână, riscul este cu aproximativ 20% mai mare.”
Studiul a analizat și efectul înlocuirii cartofilor cu alte alimente. Participanții care au înlocuit cartofii copți, fierți sau piure cu cereale integrale au avut un risc cu 4% mai scăzut de diabet de tip 2, în timp ce cei care au înlocuit cartofii prăjiți cu cereale integrale au prezentat o scădere de 19% a riscului.
De ce pot crește cartofii prăjiți riscul de diabet?
Cercetarea nu demonstrează o relație cauzală, ci o asociere. Totuși, experții subliniază mai multe mecanisme biologice plauzibile care pot explica de ce cartofii prăjiți se leagă de un risc mai mare de diabet.
„Deși cartofii sunt bogați în nutrienți, prăjirea lor pentru a face cartofi prăjiți îi transformă într-un aliment cu densitate energetică mare, care este bogat în grăsimi saturate și sărac în fibre alimentare, ambele fiind demonstrate că măresc riscul de diabet de tip 2”, explică Katherine N. Balantekin, Ph.D., R.D., profesor asistent în cadrul Universității din Buffalo.
Cartofii prăjiți sunt calorici și pot favoriza creșterea în greutate, un factor care crește riscul de rezistență la insulină. Totuși, Mousavi subliniază că „acest lucru nu explică în totalitate legătura”. El adaugă că metoda de preparare are un rol major:
„Cartofii prăjiți sunt adesea prăjiți în ulei la temperaturi ridicate, în uleiuri nesănătoase. Acest lucru poate promova inflamația, afecta sensibilitatea la insulină și duce la creșteri bruște ale zahărului din sânge. Așadar, este probabil o combinație de factori—atât caloriile adăugate, cât și efectele metabolice ale modului în care sunt preparați cartofii prăjiți.”
Un alt element important este contextul alimentar. „Oamenii tind să consume cartofi prăjiți alături de alte alimente cu densitate energetică mare și sărace în nutrienți, cum ar fi hamburgerii, chicken fingers și hot dog-ii, ceea ce va contribui la o calitate generală mai scăzută a dietei”, punctează Balantekin.
De ce sunt cerealele integrale o alegere mai bună?
În cercetare, înlocuirea cartofilor—mai ales a celor prăjiți—cu cereale integrale a redus semnificativ riscul de diabet de tip 2. Aceasta se explică prin modul diferit în care organismul procesează aceste alimente.
„Cerealele integrale, cum ar fi ovăzul, quinoa și pâinea integrală, se digeră mai lent și sunt pline de fibre, vitamine și compuși vegetali care ajută la menținerea stabilă a zahărului din sânge”, explică Mousavi. Aceste alimente au un indice glicemic mult mai mic decât cartofii, ceea ce înseamnă că nu provoacă creșteri bruște ale glicemiei.
Pe de altă parte, cartofii—în special piureul și cei prăjiți—se metabolizează rapid în glucoză. „Majoritatea oamenilor consumă cartofi preparați cu multă grăsime și fără coajă, ceea ce va scădea conținutul de fibre”, explică Balantekin. „În schimb, cerealele integrale sunt în mod natural sărace în grăsimi saturate și bogate în fibre.”
Cercetătorii nu recomandă eliminarea totală a cartofilor din dietă, ci reevaluarea modului de preparare și a frecvenței consumului. Cartofii conțin nutrienți importanți, inclusiv vitamina C, potasiu și fibre (atunci când sunt consumați cu tot cu coajă).
„Cartofii pot face parte dintr-o dietă sănătoasă, dar nu ar trebui să fie principala ta sursă de carbohidrați”, afirmă Mousavi. „Spre deosebire de cartofi—mai ales când sunt prăjiți—cerealele integrale au fost în mod constant legate de o sănătate mai bună pe termen lung, inclusiv riscuri mai mici de creștere în greutate, diabet de tip 2, boli de inimă și chiar moarte prematură. De aceea, cerealele integrale sunt, în general, alegerea mai bună de zi cu zi.”
Balantekin subliniază însă că „este perfect în regulă să te bucuri de cartofi, atâta timp cât ești atent la modul de preparare și la frecvența consumului. Încearcă să-i coci sau să-i fierbi în loc să-i prăjești și fii conștient de cât de des îi mănânci. Totul ține de echilibru și de a face alegeri chibzuite.”
