Din cuprinsul articolului
Un nou studiu prezentat la reuniunea anuală a Societății Radiologice din America de Nord (RSNA) dezvăluie o perspectivă alarmantă: loviturile repetate la cap pot afecta un sistem esențial al creierului responsabil cu eliminarea deșeurilor metabolice. Cercetătorii au descoperit că, în cazul luptătorilor profesioniști, acest sistem pare să funcționeze inițial într-un ritm accelerat, ca răspuns la traumă, dar ulterior se degradează progresiv, cu mult timp înainte ca simptomele cognitive să devină vizibile.
Descoperirile sunt considerate un pas major în înțelegerea modului în care traumatismele craniene repetate influențează riscul pe termen lung de boli neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson, sau tulburări neuropsihiatrice precum depresia și anxietatea. Studiul ar putea permite, pentru prima dată, identificarea sportivilor aflați la risc încă din anii timpurii ai carierei.
Sistemul glifatic, descoperit relativ recent, este alcătuit din canale umplute cu lichid cefalorahidian care permit transportul și eliminarea reziduurilor toxice din țesutul cerebral. Acest proces funcționează într-un mod similar cu sistemul limfatic din restul corpului.
„Sistemul glifatic descoperit recent este ca și sistemul de canalizare și eliminare a gunoiului al creierului”, explică Dhanush Amin, M.D., autorul principal al studiului și cercetător în cadrul Universității din Alabama din Birmingham și Cleveland Clinic Nevada. „Este vital pentru a ajuta creierul să elimine metaboliții și toxinele.”
Pentru a examina activitatea glifatică, cercetătorii au utilizat o tehnică RMN sofisticată: imagistica tensorului de difuzie de-a lungul spațiului perivascular (DTI-ALPS). Prin măsurarea modului în care apa difuzează în jurul acestor canale, indexul ALPS oferă o evaluare non-invazivă a funcției glifatice. Nivelurile scăzute ale acestui index au fost asociate în studiile anterioare cu declin cognitiv și acumularea de proteine toxice precum beta-amiloidul și alfa-sinucleina.
Ce spun datele: activitate inițial crescută, urmată de prăbușirea sistemului
Studiul a utilizat date din cadrul Professional Athletes Brain Health Study (PABHS) al Clinicii Cleveland, care monitorizează aproximativ 900 de luptători profesioniști. Pentru această analiză, au fost incluse informații de la 280 de sportivi, dintre care 95 prezentau deficiențe cognitive încă de la început, iar 20 de voluntari sănătoși au constituit grupul de control.
Cercetătorii au examinat corelația dintre valoarea indicelui glifatic și numărul total de knockout-uri suferite de sportivi de-a lungul carierei. Rezultatele au contrazis ipoteza inițială.
„Am crezut că impacturile repetate la cap ar provoca un ALPS mai mic la luptătorii cu deficiențe cognitive în comparație cu cei fără deficiențe”, spune Dr. Amin. „Ne așteptam, de asemenea, la o corelație clară între ALPS și numărul total de knockout-uri.”
Surpriza majoră a fost că luptătorii cu deficiențe cognitive prezentau valori ALPS mai mari la începutul monitorizării, sugerând o reacție compensatorie intensificată a sistemului glifatic imediat după traumă. Însă pe măsură ce numărul de lovituri repetate creștea, indexul glifatic scădea abrupt.
„Credem că indexul glifatic a fost inițial ridicat deoarece creierul răspunde la leziunile repetate prin intensificarea mecanismului său de curățare, dar în cele din urmă, devine copleșit”, afirmă Dr. Amin. „După un anumit punct, creierul pur și simplu cedează.”
Semne precoce ale riscului neurologic
Deși simptomele cognitive pot apărea abia după ani sau chiar decenii de la traumele repetate, modificările în indexul glifatic pot fi detectate mult mai devreme prin imagistica RMN.
„Când sistemul glifatic nu funcționează corect, în creier se pot acumula proteine dăunătoare, care au fost legate de Alzheimer și alte forme de demență”, explică Dr. Amin, în prezent profesor la Universitatea de Științe Medicale din Arkansas. „Studierea acestui sistem ne oferă o nouă fereastră pentru a înțelege și, eventual, a încetini pierderea memoriei.”
Această abordare ar putea deveni un instrument esențial pentru protejarea sănătății sportivilor. Identificarea precoce a disfuncției glifatice ar permite recomandarea unei perioade de odihnă, monitorizare medicală mai strictă sau chiar luarea de decizii legate de retragerea din competiții pentru a preveni deteriorarea neurologică permanentă.
Coautorii studiului — Gaurav Nitin Rathi, M.S., Charles Bernick, M.D. și Virendra Mishra, Ph.D. — subliniază că analiza funcției glifatice prin DTI-ALPS ar putea deveni un nou standard de evaluare în sporturile de contact. Radiologia, de altfel, oferă una dintre puținele posibilități de a vizualiza procese invizibile până acum în creierul uman viu.
„Dacă putem observa schimbările glifatice la luptători înainte de a dezvolta simptome, atunci am putea fi capabili să recomandăm odihnă sau îngrijire medicală sau să-i ajutăm să ia decizii de carieră pentru a le proteja sănătatea cerebrală viitoare”, afirmă Dr. Amin.
Acest studiu nu se referă doar la sportivi de elită. Fotbaliștii amatori, practicanții de sporturi de contact, persoanele care suferă accidente minore repetate sau cei cu activități profesionale expuse traumelor craniene ar putea prezenta riscuri similare.
Înțelegerea sistemului glifatic și monitorizarea acestuia ar putea reprezenta una dintre cele mai promițătoare direcții pentru prevenirea bolilor neurodegenerative înainte ca primele simptome să apară.
