Din cuprinsul articolului
Ziua de 30 noiembrie 2025 marchează una dintre cele mai mari sărbători ale românilor: Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul țării și cel dintâi chemat la apostolie. Este o zi cu profundă încărcătură religioasă, dar și cu o bogăție de tradiții populare păstrate intacte de secole. Pentru mulți români, această sărbătoare marchează simbolic începutul iernii și momentul în care lumea văzută și cea nevăzută par să se atingă.
Sfântul Andrei, fratele Sfântului Petru, s-a născut în Betsaida Galileii și a fost martorul multora dintre minunile Mântuitorului. După Înviere, tradiția spune că a propovăduit Evanghelia în Sciția, teritoriu care acoperă astăzi regiunea Dobrogei. Din acest motiv, românii îl cinstesc ca pe un adevărat părinte spiritual. Sărbătoarea lui este marcată cu cruce roșie, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat oficial Ocrotitorul României.
Obiceiuri în noaptea Sfântului Andrei
În credința populară, Noaptea Sfântului Andrei este una aparte. Folclorul românesc spune că, în ajun, se subțiază granița dintre lumi. Apar strigoii, spirite rătăcite ale celor care nu și-au găsit liniștea, iar gospodinele protejează casa și animalele cu usturoi frecat pe uși, geamuri și porți. Usturoiul din această noapte devine un talisman pentru tot anul. Tot acum se aduc în casă crenguțe de vișin, care dacă înfloresc până la Crăciun, anunță un an bun și prosper.
Un alt obicei extrem de iubit este semănarea grâului la încolțit. Românii pun grâu în vase mici cu pământ sau vată, fie în seara de 29 noiembrie, fie chiar în dimineața sărbătorii. Modul în care crește grâul este interpretat ca o previziune pentru anul care vine: dacă firul este des, verde și viguros, anul va fi unul norocos; dacă firul este rar sau îngălbenit, se spune că urmează un an greu.
Tradițiile legate de fete sunt dintre cele mai spectaculoase. În noaptea Sfântului Andrei, fetele nemăritate își pot visa ursitul dacă pun busuioc sfințit sub pernă. În unele zone, acestea pregătesc o mică turtă din apă, sare și făină, despre care se spune că îl va face pe viitorul soț să apară în vis ca să le aducă apă. Există și ritualuri mai elaborate: fata privește în miezul nopții într-un pahar cu apă neîncepută în care a lăsat o verighetă sfințită; alte tradiții vorbesc despre ritualul cu oglinzi așezate față în față, în lumină de lumânare, pentru a vedea chipul ursitului.
Folclorul românesc atribuie acestei nopți și o simbolistică aparte legată de lupi. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii pot să-și miște gâtul, pot să vorbească și devin mai agili ca niciodată. Cei care îi aud ar putea afla secrete ascunse, însă prețul ar fi unul greu, pentru că aceștia ar deveni vulnerabili la atacuri. Din acest motiv, în tradiția populară, în ziua de 30 noiembrie nu se lucrează deloc: nu se țese, nu se toarce, nu se spală, nu se mătura, nu se împrumută obiecte și nu se folosește pieptănul, pentru ca ghinionul să nu intre în casă. Se spune că cine muncește în această zi riscă să atragă lupii asupra gospodăriei.
Rugăciunea către Sfântul Andrei
La nivel spiritual, sărbătoarea este însoțită de o rugăciune specială, rostită pentru protecție, sănătate și lumină. Ea este citită atât în biserici, cât și în casele credincioșilor, cu credința că Sfântul Andrei îi va apăra de necazuri și le va aduce liniște.
„Doamne Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut făptura, nu întoarce dumnezeiasca Ta faţă de la noi cei păcătoşi, ca să nu vină asupră-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre pe care în toată ziua, cu nesocotinţă, în chip nenumărat le săvârşim. Noi suntem păcătoşi şi pătimaşi, netrebnici şi plini de răutate, iar Tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii; nu ne lăsa, Doamne; nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici nu răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci, pentru că nu suntem vrednici a câştiga prin sârguinţa cea de toate zilele milostivirea Ta, dăruieşte-ne-o Tu, Doamne, ca un preamilostiv. Pentru rugăciunile Apostolului Tău Andrei, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea. Pentru pomenirea lui cea de azi ne întăreşte cu darul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor noastre, cu bucurie să lăudăm prăznuirea lui şi să slăvim preasfânt numele Tău, în vecii vecilor. Amin.”
Sărbătoarea este, de asemenea, un prilej de bucurie pentru milioane de români care își serbează onomastica. Conform datelor Direcției pentru Evidența Persoanelor, prenumele Andrei și Andreea se regăsesc în topul preferințelor din țară, peste un milion de persoane purtând nume derivate din acestea. Andrei rămâne unul dintre cele mai iubite prenume masculine, iar Andreea domină în continuare clasamentul feminin.
Ziua Sfântului Andrei este o îmbinare unică între tradiția religioasă și cea populară. În timp ce bisericile îl cinstesc pe Apostolul care a adus credința creștină pe teritoriul românesc, oamenii păstrează ritualuri ancestrale care le dau sentimentul continuității și al protecției. Fie că este vorba despre grâul pus la încolțit, usturoiul care apără gospodăria, crenguțele de vișin aduse în casă sau visele fetelor despre ursit, fiecare gest face parte dintr-un mozaic identitar profund românesc.
