Din cuprinsul articolului
Populația României ar urma să scadă cu peste 3,4 milioane de locuitori până în anul 2080, potrivit celei mai recente lucrări publicate de Institutul Național de Statistică (INS), intitulată „Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”. Estimările arată o reducere de 17,9% față de populația din 2025, în scenariul considerat cel mai probabil.
Documentul, coordonat de vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, și realizat de un colectiv de experți, trasează direcțiile demografice care vor marca România în următoarele decenii și oferă o bază esențială pentru politicile publice. „Trăim o perioadă în care schimbările demografice (…) sunt dificil de anticipat”, afirmă Silviu Vîrva, subliniind că noua lucrare oferă „o imagine riguroasă asupra evoluţiei populaţiei României până în anul 2080”.
Scenarii demografice negative
INS a elaborat proiecțiile în trei variante – constantă, medie și optimistă – toate indicând scăderi ale populației, însă cu amplitudini diferite. Scenariul care păstrează neschimbate valorile din 2024 pentru fertilitate, mortalitate și migrație estimează o coborâre a populației de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane în 2080, o reducere de aproape un sfert.
Potrivit INS, cele mai pronunțate diminuări sunt prognozate pentru Sud-Muntenia și Sud-Est, fiecare cu pierderi de aproape un milion de locuitori. În același timp, proporția populației vârstnice crește puternic, ajungând la 25,7%.
În această proiecție, România pierde 3,403 milioane de locuitori, respectiv 17,9% din populație. Disparitățile regionale sunt puternice:
Sud-Est: –34%
Sud-Muntenia: –27,5%
Centru: –5,5%
București–Ilfov: –6%
Nord-Vest: –9%
Populația în vârstă de muncă scade la 60,4% din total, iar raportul de dependență demografică ajunge la 65,51%.
Chiar și în scenariul favorabil, populația se diminuează cu 1,923 milioane locuitori, adică peste 10% din totalul actual. Regiunile sudice continuă să se confrunte cu declinuri majore, în timp ce București–Ilfov (+1,4%) și Centru (+5,8%) ar recupera populație. Raportul de dependență se menține însă la valori ridicate – 77,5% la nivel național.
INS a folosit cele mai recente date disponibile – populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, ratele natalității, speranța de viață, migrația internă și internațională –, integrate în metodologia celor trei scenarii.
Vicepreședintele INS subliniază valoarea analizei: „Acest volum este unic prin faptul că oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei ţării pe termen lung (…) putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia”.
Proiecții îngrijorătoare pentru piața muncii
Scăderea demografică va afecta direct piața forței de muncă. Numărul persoanelor active, aproximativ 8,3 milioane în 2024, coboară la:
6,027 milioane în varianta constantă
6,281 milioane în varianta medie
6,535 milioane în varianta optimistă
Declinul variază între 21,3% și 27,4%.
Cele mai afectate regiuni sunt Sud-Vest Oltenia și Sud-Est, unde pierderile depășesc 40%. București–Ilfov și regiunile mai dezvoltate economic limitează scăderea, dar nu o evită.
Populația ocupată urmează aceeași tendință descendentă, ajungând în 2080 la valori între 5,722 și 6,196 milioane, în funcție de scenariu. Raportul de dependență economică crește până la 1.762‰ în scenariul optimist, ceea ce arată o presiune tot mai mare asupra forței de muncă active.
Citește continuarea AICI.
