Ficatul are un rol esențial în detoxifiere, reglarea hormonilor și metabolizarea nutrienților, iar schimbările din funcționarea lui devin frecvent vizibile pe piele înainte ca alte simptome interne să se manifeste. Un studiu publicat în Journal of Clinical and Experimental Hepatology privind manifestările cutanate ale bolilor hepatice cronice arată că modificările de pigmentare, comportamentul vascular sau textura pielii pot semnala stres hepatic încă din stadii timpurii, mult înainte de apariția complicațiilor avansate.
Pe măsură ce afecțiunile hepatice sunt tot mai des asociate cu tulburările metabolice, consumul de alcool sau infecțiile virale, înțelegerea acestor indicii externe devine importantă atât pentru medici, cât și pentru publicul larg. Observarea modului în care pielea reflectă disfuncția hepatică poate încuraja evaluări medicale la timp, mai ales când aceste schimbări apar treptat și sunt adesea interpretate drept probleme minore sau strict cosmetice.
Icterul, primul semn vizibil al acumulării de bilirubină
Icterul este considerat unul dintre cele mai ușor de recunoscut semne cutanate ale disfuncției hepatice. Se manifestă printr-o nuanță galbenă a pielii și a ochilor, care apare atunci când ficatul nu mai poate procesa eficient bilirubina. Studiul explică faptul că, atunci când clearance-ul hepatic scade, bilirubina rămâne în circulație la valori ridicate și se depune în țesuturi.
Deși icterul poate apărea în mai multe afecțiuni, în bolile hepatice cronice el semnalează frecvent leziuni ale celulelor hepatice sau obstrucții ale fluxului biliar. Colorarea pielii debutează adesea discret în zona feței, extinzându-se ulterior. Pentru că pigmentarea devine vizibilă abia după o creștere considerabilă a bilirubinei, apariția icterului reprezintă un indicator important al scăderii capacității hepatice.
Pruritul apărut fără erupții vizibile
Mâncărimea persistentă, apărută în absența unei erupții pe piele, este frecvent asociată cu bolile hepatice cronice, în special cu cele care implică colestază. Studiul descrie pruritul hepatic drept un simptom distinct, diferit de cel dermatologic.
Senzația de mâncărime apare din cauza acumulării în sânge a acizilor biliari, a unor opioide endogene și a altor metaboliți care, atunci când nu sunt eliminați corespunzător, stimulează terminațiile nervoase din piele. Pruritul hepatic este adesea mai intens noaptea și se poate manifesta pe membre, palme, tălpi sau la nivelul întregului corp. Mulți pacienți consideră inițial că au pielea uscată, însă lipsa unui răspuns la creme hidratante sugerează o cauză mai profundă, legată de funcția ficatului.
Apariția angiomalelor stelate
Angiomalele stelate, mici leziuni vasculare sub formă de punct roșu cu ramificații fine, sunt printre cele mai frecvente manifestări cutanate ale cirozei, conform studiului. Ele apar atunci când ficatul nu mai poate metaboliza corespunzător estrogenii, ducând la dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii.
Aceste leziuni sunt vizibile în special pe față, gât, torace și brațe. Dacă în mod izolat pot fi prezente și la persoane sănătoase, apariția unui număr crescut sau extinderea lor reprezintă un semnal al unui posibil dezechilibru hormonal produs de disfuncția hepatică.
Eritemul palmar, un indicator vascular al bolii hepatice
Eritemul palmar se manifestă prin înroșirea simetrică a palmelor, mai ales în zona reliefurilor musculare. Studiul îl menționează ca pe o manifestare constantă în bolile hepatice cronice.
Modificarea culorii pielii apare atunci când ficatul nu mai filtrează în mod eficient estrogenii și alte substanțe vasoactive, determinând dilatarea vaselor mici de sânge din palme. Eritemul este nedureros, persistent și poate apărea, în unele situații, și la nivelul tălpilor. Prezența lui, în combinație cu alte semne, poate indica un declin al funcției hepatice.
Schimbări ale unghiilor și ale texturii pielii
Studiul subliniază că modificările subtile ale unghiilor și pielii pot fi indicii timpurii ale unei funcții hepatice afectate. Unghiile pot deveni palide, pot prezenta benzi albe sau pot căpăta un aspect decolorat, ca urmare a scăderii sintezei proteice și a modificărilor circulatorii generate de boala hepatică.
Pielea poate deveni excesiv de uscată, fragilă sau predispusă la exfoliere, modificări care pot fi confundate ușor cu deficiențe nutriționale sau iritații de mediu. Persistența acestor manifestări, mai ales în asociere cu alte semne vasculare sau pigmentare, sugerează un stres metabolic mai amplu.
Importanța diagnosticării timpurii
Semnele cutanate apar deseori înaintea simptomelor severe ale bolilor hepatice, oferind un acces rapid și neinvaziv la indicii importante despre starea ficatului. Studiul accentuează valoarea acestor manifestări în evaluarea clinică, deoarece reflectă perturbări ale metabolismului bilirubinei, ale reglării hormonale, ale comportamentului vascular și ale sintezei proteice.
Depistarea precoce este esențială, în special în afecțiuni precum boala hepatică grasă sau ciroza incipientă, unde intervențiile adecvate pot încetini evoluția bolii.
Când este necesar consultul medical
Persoanele care observă îngălbenirea persistentă a pielii, mâncărime fără erupție, apariția mai multor angiomale stelate, înroșirea palmelor sau modificări inexplicabile ale unghiilor ar trebui să consulte un medic. Evaluarea este cu atât mai importantă în prezența factorilor de risc precum consumul de alcool, sindromul metabolic, istoricul familial de boală hepatică sau expunerea la virusuri hepatice.
Un consult de specialitate și analizele specifice pot determina dacă aceste semne indică o afectare hepatică și ce măsuri sunt necesare pentru protejarea sănătății pe termen lung.
Sursa: TimesofIndia
