Sari la conținut

Vârsta la care e esențial să faci mișcare ca să-ți scazi riscul de demență cu 40%

Miscare fizică
Sursă foto: arhivă Doctorul ZIlei
Miscare fizică după 50 de ani

Toată lumea știe că mișcarea face bine, însă noile date arată că există un moment în viață în care activitatea fizică are un impact mult mai puternic asupra creierului decât în orice altă etapă. Un studiu amplu, publicat în JAMA Network Open, vine cu cea mai clară confirmare de până acum: deceniul decisiv pentru sănătatea creierului este între 45 și 64 de ani.

Cercetătorii au analizat evoluția pe termen lung a peste 4.300 de adulți din celebra cohortă Framingham și au descoperit că mișcarea constantă în această perioadă a vieții poate reduce cu până la 40% riscul de demență. Iar cei care continuă să facă sport și după 65 de ani au un risc și mai mic.

Citeste si…

Sportul în „miezul vieții” scade riscul de demență cu 40%

Pe parcursul studiului, 567 de participanți au dezvoltat o formă de demență. Analiza modului în care aceștia făceau sport a arătat un tipar clar:

  • adulții activi între 45 și 64 de ani au avut un risc cu 40% mai mic de demență;

  • cei care au continuat activitatea fizică după 65 de ani au avut un risc cu 45% mai mic față de cei sedentari.

„Am vrut să înțelegem în ce moment al vieții activitatea fizică are cel mai mare impact asupra riscului de demență”, a explicat Phillip Hwang, epidemiolog la Boston University School of Public Health și autor al studiului. „Rezultatele arată foarte clar că mijlocul vieții este o fereastră critică.”

Citeste si…

De ce este această perioadă atât de importantă?

Medicii spun că avantajele sunt legate de modul în care activitatea fizică protejează atât inima, cât și vasele de sânge din creier.

1. Susține sănătatea cardiovasculară

„Sportul în jurul vârstei de 50 de ani ajută la menținerea unei inimi sănătoase până la vârste înaintate”, explică Amit Sachdev, neurolog la Michigan State University.
Iar sănătatea inimii este strâns legată de sănătatea creierului.

2. Îmbunătățește fluxul sanguin cerebral

O circulație mai bună înseamnă mai puține blocaje și un risc mai mic de demență vasculară.

3. Reduce inflamația

Mișcarea regulată scade inflamația sistemică, un proces asociat cu îmbătrânirea accelerată a creierului.

4. Poate influența acumularea de beta-amiloid

Epidemiologii notează că sportul ar putea avea rol în reducerea proteinelor asociate cu Alzheimer, deși mecanismul exact necesită studii suplimentare.

Citeste si…

Dar dacă faci sport doar înainte de 40 de ani?

Surprinzător, studiul nu a găsit o legătură clară între activitatea fizică intensă în tinerețe (26–44 de ani) și un risc scăzut de demență. Asta nu înseamnă că mișcarea devreme e inutilă.

„Beneficiile sportului în tinerețe îți permit, de fapt, să ajungi la vârste la care apare riscul de demență”, explică neurologul Clifford Segil. Sedentarismul timpuriu crește riscul de boli cardiovasculare, obezitate și accidente vasculare – probleme care influențează direct creierul.

Poți „recupera” dacă începi să faci sport la 45 de ani?

Da. Cercetarea arată clar că nu este niciodată prea târziu, iar deceniul 45–64 oferă cele mai mari beneficii asupra sănătății cognitive.
„Este un moment excelent pentru a începe, chiar dacă nu ai fost activ până atunci”, spun autorii.

Ce tip de mișcare ajută cel mai mult creierul

Studiul a analizat nivelurile de activitate moderată și intensă. Printre formele cele mai eficiente:

Citeste si…

  • mers rapid

  • alergare ușoară

  • ciclism

  • înot

  • exerciții aerobice

  • antrenamente de forță

Important nu este tipul, ci constanța: minimum 150 de minute pe săptămână de activitate moderată sau 75 de minute de activitate intensă.

Dacă există o perioadă în care activitatea fizică poate schimba decisiv evoluția sănătății creierului, aceasta este mijlocul vieții.
Exercițiile regulate între 45 și 64 de ani – și menținute după 65 – pot reduce masiv riscul de demență și pot păstra funcțiile cognitive mult mai bine decât în orice altă etapă.

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel