Din cuprinsul articolului
Emoțiile negative, în special furia și sentimentul de nedreptate, pot influența semnificativ evoluția durerii cronice.
Un studiu realizat la Hebrew University of Jerusalem arată că nu doar cauza fizică contează, ci și modul în care percepem suferința noastră, iar aceasta poate prelungi și agrava durerea.
Află de ce conștientizarea emoțiilor și gestionarea lor pot face diferența între suferință constantă și o viață mai suportabilă.
Nu doar corpul contează: furia, nedreptatea și impactul lor asupra durerii pe termen lung
Studiul condus de o echipă internațională, cu participarea cercetătorilor de la Hebrew University, dar și colaboratori de la universități din SUA și Austria, a implicat peste 700 de adulți cu durere cronică de cauze variate.
Prin metode statistice („latent profile analysis”) s-au identificat patru profiluri emoționale diferite legate de furie, adică nu toți pacienții reacționează la fel în fața durerii.
Rezultatele sunt clare: cei care manifestau nivel mediu până la ridicat de furie și un puternic sentiment de nedreptate („simt că boala asta e o nedreptate”, „este o pierdere de neîndreptățit”) aveau tendința să raporteze durere intensă, persistentă, cu răspândire largă și cu un impact major asupra funcționalității și stării emoționale.
„Furia nu este în sine rea. Este un semnal emoțional zilnic comun și poate promova bunăstarea personală și interpersonală atunci când este bine controlată. Dar atunci când furia se amestecă cu un sentiment de nedreptate, care în sine este un declanșator al reacțiilor de furie, ea poate prinde oamenii într-un ciclu de suferință emoțională și fizică care amplifică și menține durerea cronică”, a declarat dr. Gadi Gilam, șeful laboratorului translațional de Neuroștiință Socială, Cognitivă și Afectivă (tSCAN), Institutul de Cercetare Biomedicală și Orală, Universitatea Ebraică din Ierusalim, potrivit News Medical.
Pe de altă parte, pacienții care reușeau să își regleze furia și acceptau situația cu mai puțină resentimentă, aveau evoluție mai bună în timp, cu durere mai scăzută și mai puțin disconfort.
De ce contează „psihologia durerii”
- Există dovezi că emoțiile negative – furia, resentimentul, sentimentul de nedreptate – sunt puternic asociate cu severitatea durerii și cu dizabilități în cazul durerii cronice.
- În contextul tipurilor de durere care nu provin strict din leziuni vizibile (ex: durerea cronică nespecifică, de tip nociplastic), reglarea emoțiilor și percepția subiectivă pot juca un rol major în modul în care creierul și corpul interpretează durerea.
- Asta înseamnă că tratamentul durerii cronice ar putea beneficia enorm de o abordare integrativă, care include și sănătatea emoțională, nu doar fiziologia.
Ce ar putea însemna pentru pacienți și clinicieni
- Evaluarea pacienților cu durere cronică nu ar trebui să se bazeze doar pe semne fizice și imagistică, ci și pe modul cum aceștia resimt durerea: ca pierdere, ca nedreptate, ca nenorocire. Așa pot fi identificați cei cu risc pentru evoluție severă.
- Integrarea în planul de tratament a terapiilor psihologice, de tip terapie centrată pe conștientizarea emoțiilor (de exemplu, terapie de exprimare a emoțiilor, abordări bazate pe compasiune), ar putea reduce intensitatea și durata durerii.
- Pacienții au de câștigat dacă învață să gestioneze furia și resentimentele, nu prin reprimare, ci prin conștientizare, acceptare și adaptare. Aceasta poate însemna, pe termen lung, o calitate a vieții mult mai bună, cu mai puțină suferință.
