Din cuprinsul articolului
Tensiunea arterială influențează direct sănătatea inimii, a creierului și a rinichilor, iar la femei valorile se modifică de-a lungul vieții sub impactul hormonilor, al sarcinii, al menopauzei și al schimbărilor de stil de viață.
Deși este una dintre cele mai monitorizate măsurători medicale, hipertensiunea rămâne o „boală tăcută”, iar multe femei ajung la medic abia după apariția complicațiilor.
Ce înseamnă tensiunea arterială și cum se măsoară
Tensiunea arterială este presiunea cu care sângele împinge pereții arterelor atunci când circulă prin corp. Este exprimată prin două valori:
-
sistolică (prima valoare) – presiunea din artere în momentul contracției inimii
-
diastolică (a doua valoare) – presiunea atunci când inima se relaxează între bătăi
Valorile normale pentru adulți sunt considerate sub 120/80 mmHg. Când tensiunea crește constant peste aceste limite, riscul de boli cardiovasculare începe să crească.
Valorile normale ale tensiunii la femei, în funcție de vârstă
Odată cu înaintarea în vârstă, vasele de sânge devin mai rigide, iar hormoni precum estrogenul – care protejează arterele – scad. De aceea, tensiunea tinde să crească treptat.
Valorile orientative considerate normale în rândul femeilor sunt:
-
21–35 ani: 110–116 / 70–73 mmHg
-
36–45 ani: 112–117 / 73–75 mmHg
-
46–55 ani: 122–124 / 74–79 mmHg
-
56–65 ani: 130–133 / 77–79 mmHg
Orice valoare peste 120 mmHg sistolic indică tensiune „ușor crescută”, iar un nivel de 130/80 mmHg sau mai mult este criteriu de hipertensiune.
De ce tensiunea femeilor se modifică diferit față de cea a bărbaților
1. Fluctuațiile hormonale
Estrogenul menține elasticitatea vaselor de sânge. În perioade precum:
-
menstruație
-
administrarea contraceptivelor hormonale
-
sarcină
tensiunea poate varia semnificativ. De exemplu, în primul și al doilea trimestru de sarcină tensiunea scade, iar în trimestrul al treilea revine la valorile anterioare. Între 5 și 10% dintre femeile însărcinate dezvoltă însă hipertensiune sau preeclampsie, afecțiuni cu impact pe termen lung asupra inimii.
2. Alimentația și activitatea fizică
O dietă bogată în sare, zahăr și produse ultraprocesate poate crește tensiunea. În schimb, un consum ridicat de legume, fructe, fibre, nuci și proteine slabe susține sănătatea vasculară.
Mișcarea regulată – minim 150 de minute de activitate moderată pe săptămână – ajută inima să pompeze mai eficient.
3. Stresul cronic
Hormonii secretați în timpul stresului cresc temporar tensiunea. Când stresul devine constant, reacția se repetă și poate duce la hipertensiune. Tehnici precum respirația controlată, meditația sau mersul în natură au demonstrat efecte benefice.
4. Greutatea corporală
Excesul ponderal crește presiunea asupra inimii și vaselor de sânge. Pierderea a 5–10% din greutate poate reduce semnificativ tensiunea.
5. Istoricul familial
Predispoziția genetică joacă un rol important. Anumite persoane moștenesc sensibilitatea crescută la sare, care determină creșteri rapide ale tensiunii.
6. Vârsta și menopauza
După 65 de ani, femeile depășesc bărbații în prevalența hipertensiunii, în principal din cauza scăderii estrogenului și a rigidizării vaselor.
7. Diferențe rasiale și socioeconomice (date SUA)
În SUA, femeile afro-americane dezvoltă hipertensiune mai devreme și la severitate mai mare decât alte grupuri. Cauzele implică stres cronic, acces limitat la servicii medicale și sensibilitate la sare.
Riscurile unei tensiuni anormale
Hipertensiunea (tensiune mare)
În stadii incipiente nu provoacă simptome, însă în timp poate duce la:
-
infarct
-
accident vascular cerebral
-
insuficiență cardiacă
-
boală renală cronică
-
pierderea vederii
-
demență vasculară
-
anevrisme
Aproximativ 50% dintre femeile adulte au hipertensiune, iar multe nu știu.
Hipotensiunea (tensiune prea mică)
Apare sub 90/60 mmHg și poate provoca:
-
amețeală
-
leșin
-
vedere încețoșată
-
oboseală severă
În forme extreme, poate reduce fluxul de sânge către organe și produce șoc.
Cum îți poți monitoriza corect tensiunea acasă
Pentru măsurători precise:
-
evită cafeaua, mâncarea și fumatul cu 30 min înainte
-
golește vezica
-
stai pe scaun cu spatele drept și picioarele pe podea
-
sprijină brațul la nivelul inimii
-
nu vorbi în timpul măsurătorii
-
repetă măsurarea de două ori, la interval de un minut
Dacă valorile sunt repetat crescute, chiar și ușor, discută cu medicul de familie sau cardiologul.
Ce poți face pentru a-ți menține tensiunea în limite normale
-
adoptă o dietă de tip mediteranean, cu puțină sare
-
alege activitate fizică regulată
-
menține o greutate sănătoasă
-
limitează alcoolul, evită fumatul
-
dormi suficient
-
gestionează stresul
-
respectă tratamentul prescris de medic
Când trebuie să mergi urgent la medic
Caută ajutor medical imediat dacă ai tensiune ridicată însoțită de:
-
dureri în piept
-
dificultăți de respirație
-
dureri de cap severe
-
tulburări de vedere
-
amorțeală sau slăbiciune bruscă
-
greață intensă sau vărsături
Acestea pot fi semne ale unei urgențe cardiovasculare.
