Din cuprinsul articolului
Gestionarea glicemiei începe, în mare parte, cu alegerile alimentare de zi cu zi. Pentru persoanele cu prediabet sau diabet, modul în care mănâncă și beau devine un element esențial în menținerea sănătății metabolice și în prevenirea complicațiilor. Deși poate părea dificil la început, specialiștii insistă că nu este nevoie de eliminări drastice, ci mai degrabă de înțelegerea felului în care anumite alimente influențează nivelul glucozei din sânge.
Există câteva categorii de alimente care pot provoca creșteri rapide ale glicemiei sau pot agrava rezistența la insulină. Zaharurile adăugate, prezente în prăjituri, biscuiți, produse de patiserie sau deserturi ambalate, sunt printre cele mai problematice. Ele sunt absorbite foarte repede în sânge și determină un „vârf” glicemic dificil de controlat. Organismele internaționale recomandă limitarea consumului, întrucât excesul de zahăr contribuie nu doar la agravarea diabetului, ci și la apariția bolilor cardiovasculare.
La fel de periculoase sunt băuturile îndulcite: sucurile carbogazoase, băuturile energizante, limonadele din comerț, ceaiurile reci îndulcite sau băuturile de cafea cu siropuri aromate. Acestea furnizează cantități mari de glucoză într-un timp extrem de scurt, fără a oferi nutrienți reali. Consumul lor regulat este asociat cu steatoză hepatică, creșterea în greutate și un risc semnificativ crescut de diabet de tip 2.
Un alt aspect important îl reprezintă grăsimile saturate, care, deși nu influențează direct glicemia, afectează sănătatea cardiovasculară — un domeniu sensibil pentru orice persoană cu diabet. Carnea foarte grasă, mezelurile, brânzeturile cu conținut mare de grăsime sau uleiurile tropicale, precum cel de cocos sau palmier, favorizează inflamația și cresc colesterolul LDL.
Alcoolul ocupă un loc aparte pe lista alimentelor problematice, deoarece interferează cu capacitatea ficatului de a elibera glucoza în sânge și, în combinație cu anumite medicamente antidiabetice, poate produce scăderi bruște ale glicemiei. Tot el poate contribui la creșterea trigliceridelor sau la acumularea de grăsime hepatică. Dincolo de efectul alcoolului în sine, multe băuturi alcoolice conțin cantități mari de zahăr, ascunse în cocktailuri sau băuturi lichiorizate.
Nu în ultimul rând, alimentele ultra-procesate — cele care conțin adaosuri multiple, conservanți, potențiatori de aromă, făinuri rafinate și zaharuri — sunt unul dintre principalii factori alimentari asociați cu riscul de diabet de tip 2. Consumate constant, acestea produc inflamație sistemică, modifică metabolismul și contribuie la rezistența la insulină.
Alimentele care ajută la stabilizarea glicemiei și îmbunătățirea sănătății metabolice
Din fericire, la polul opus există o gamă largă de alimente care ajută corpul să gestioneze mai bine glucoza. Fibrele sunt, probabil, cel mai puternic aliat. Ele încetinesc absorbția carbohidraților, mențin senzația de sațietate și previn vârfurile glicemice. Legumele fără amidon, cerealele integrale, leguminoasele și fructele cu indice glicemic scăzut sunt exemple de alimente bogate în fibre care ajută în mod natural la stabilizarea glicemiei.
Proteinele slabe joacă un rol esențial în echilibrul meselor. Carnea albă, peștele, ouăle sau sursele vegetale de proteine, precum năutul sau tofu, contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și reduc pofta excesivă de carbohidrați. Totodată, specialistii recomandă limitarea consumului de carne roșie și evitarea mezelurilor, asociate cu riscuri metabolice și cardiovasculare crescute.
Fructele — deși adesea evitate din cauza conținutului de zahăr — sunt, de fapt, o alegere foarte bună pentru majoritatea persoanelor cu diabet, datorită fibrelor și antioxidanților pe care îi conțin. Consumate în porții moderate, ele oferă vitamine esențiale și ajută la prevenirea inflamației, un factor cheie în rezistența la insulină.
Grăsimile sănătoase, precum cele din avocado, ulei de măsline, nuci sau pește bogat în omega-3, contribuie la reglarea apetitului și la reducerea inflamației. Acizii grași omega-3 pot scădea trigliceridele și pot îmbunătăți profilul lipidic, un aspect important pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare.
Hidratarea are și ea un rol crucial. Apa, ceaiurile neîndulcite și cafeaua simplă sunt opțiuni sigure, iar studiile arată că un consum moderat de cafea poate reduce riscul de diabet. Băuturile carbogazoase fără zahăr sau apele minerale aromate neîndulcite pot fi alternative utile pentru cei care evită băuturile dulci.
Carbohidrații sunt principala sursă de energie a corpului, însă în diabet modul în care sunt metabolizați devine problematic. Exceptând fibrele, toți carbohidrații sunt transformați în glucoză. În diabetul de tip 2, organismul nu reușește să folosească eficient insulina, ceea ce duce la acumularea glucozei în sânge. În timp, pancreasul se epuizează, iar nivelurile crescute ale glicemiei pot afecta vasele de sânge, nervii, rinichii și inima.
De aceea, monitorizarea carbohidraților și alegerea surselor de calitate sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.
