Din cuprinsul articolului
Tensiunea arterială crescută este una dintre cele mai frecvente probleme cardiovasculare și, în același timp, una dintre cele mai ușor de ignorat. De cele mai multe ori nu doare, nu deranjează și nu dă semnale clare, dar acționează constant, în tăcere, asupra inimii, vaselor de sânge, creierului și rinichilor.
„În majoritatea cazurilor, hipertensiunea este complet asimptomatică. Oamenii nu simt nimic, motiv pentru care screeningul regulat este atât de important”, explică medicii cardiologi.
Tensiunea arterială reprezintă presiunea cu care sângele apasă pe pereții arterelor. Este exprimată prin două valori: cea sistolică, atunci când inima bate, și cea diastolică, între bătăi.
Când aceste valori depășesc constant 120/80 mmHg, riscul începe să crească. Peste 130/80 mmHg, vorbim deja despre hipertensiune.
Problema nu este doar cifra în sine, ci efortul suplimentar pe care inima este obligată să îl facă zi de zi. În timp, această presiune constantă duce la îngroșarea și deteriorarea vaselor și a organelor vitale.
De ce este hipertensiunea atât de periculoasă
Lăsată netratată, tensiunea arterială crescută poate duce la:
- infarct miocardic,
- accident vascular cerebral,
- insuficiență renală,
- rigidizarea arterelor,
- declin cognitiv și demență precoce.
Și totuși, milioane de oameni află întâmplător că au hipertensiune, la un control de rutină.
Ce duce, de fapt, la creșterea tensiunii arteriale
Alimentația bogată în produse procesate
Excesul de sodiu este una dintre cele mai frecvente cauze. Sodiul atrage apă în vasele de sânge, crescând volumul de sânge și, implicit, presiunea exercitată asupra arterelor.
De cele mai multe ori, sarea nu vine din solniță, ci din alimente aparent banale: pâine, cereale, supe la conservă, sosuri, pizza, mezeluri și snacksuri.
Ce ajută: o alimentație bazată pe alimente integrale – legume, fructe, leguminoase, pește, nuci, ulei de măsline. Dieta DASH și dieta mediteraneană sunt printre cele mai eficiente în scăderea tensiunii.
Consumul regulat de alcool
Un pahar ocazional nu este o problemă pentru majoritatea oamenilor, însă consumul frecvent sau episoadele de exces pot duce la hipertensiune cronică.
Ce ajută: moderația și, uneori, alternarea cu băuturi non-alcoolice.
Lipsa mișcării
Sedentarismul afectează direct sănătatea cardiovasculară. Vasele devin mai rigide, greutatea corporală crește, iar inima este forțată să muncească mai mult.
Exercițiile aerobice regulate – mers alert, ciclism, înot – pot avea un efect comparabil cu cel al medicației antihipertensive în unele cazuri.
Recomandarea generală: cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână.
Stresul care nu se mai termină
Stresul cronic menține organismul într-o stare permanentă de alertă, cu eliberare constantă de hormoni care cresc tensiunea arterială.
Ce ajută: mișcarea, respirația conștientă, pauzele reale, activitățile care induc relaxare și, uneori, simpla decuplare de la sursele continue de presiune.
Singurătatea și izolarea
Izolarea socială prelungită poate declanșa aceleași mecanisme hormonale ca stresul, crescând riscul de hipertensiune și depresie.
Ce ajută: menținerea legăturilor sociale, chiar și prin gesturi mici – o conversație, o plimbare, o activitate de grup.
Problemele de somn și apneea
Somnul insuficient sau apneea obstructivă în somn sunt cauze frecvent ignorate ale hipertensiunii. Opririle repetate ale respirației în timpul somnului duc la scăderea oxigenului și la creșterea tensiunii.
Semne de alarmă: sforăit intens, oboseală constantă, somn neodihnitor.
Alte boli sau medicamente
Afecțiunile tiroidiene, bolile renale, tulburările hormonale sau anumite medicamente pot influența tensiunea arterială.
De aceea, este esențial ca medicul să știe toate medicamentele și suplimentele pe care le luați.
Moștenirea genetică contează, dar nu este o sentință. Un stil de viață echilibrat poate întârzia cu ani sau chiar decenii apariția hipertensiunii.
Hipertensiunea nu apare brusc și nu anunță când începe să facă ravagii. Tocmai de aceea este periculoasă.
Vestea bună este că, în foarte multe cazuri, poate fi prevenită sau ținută sub control prin alegeri zilnice: ce mâncăm, cât ne mișcăm, cum dormim și cum gestionăm stresul.
Verificarea regulată a tensiunii nu este un detaliu medical, ci un gest de responsabilitate față de propria sănătate.
