Din cuprinsul articolului
Celulele canceroase au o nevoie constantă de energie, iar una dintre sursele lor preferate este un aliment prezent zilnic în farfuriile multora dintre noi.
Tot mai multe studii arată că zahărul, în special cel provenit din alimente ultra-procesate, este utilizat intens de tumori pentru a crește și a se răspândi. Cercetătorii subliniază însă un lucru esențial: schimbările alimentare pot sprijini tratamentul oncologic, dar nu îl pot înlocui.
De ce „preferă” cancerul zahărul
Spre deosebire de celulele normale, celulele canceroase se divid rapid și au nevoie de cantități mari de energie. Pentru a o obține, ele folosesc în principal glucoza, o formă de zahăr care ajunge în sânge după consumul de pâine albă, dulciuri, sucuri îndulcite sau produse de patiserie.
Acest mecanism este cunoscut de aproape un secol sub numele de efect Warburg. Chiar și atunci când oxigenul este disponibil, celulele tumorale aleg să producă energie din glucoză, un proces mai puțin eficient, dar extrem de rapid. Tocmai această „foame” de zahăr face ca multe tumori să fie vizibile la investigațiile PET, care urmăresc consumul de glucoză din organism.
Un studiu publicat în 2023 de cercetători de la Centrul Național de Cercetare a Cancerului din Spania arată că tumorile folosesc zahărul în cantități mult mai mari decât țesuturile sănătoase, iar fructoza din alimentele procesate pare să fie o sursă de energie ușor accesibilă pentru ele.
Alimentele care alimentează acest mecanism
Cele mai problematice surse sunt băuturile carbogazoase, sucurile îndulcite, dulciurile ambalate, cerealele cu zahăr adăugat și gustările ultra-procesate. Acestea determină creșteri rapide ale glicemiei, oferind tumorilor combustibilul de care au nevoie.
Pe lângă zahăr, unele tipuri de cancer pot folosi și anumiți aminoacizi sau grăsimi, însă glucoza rămâne sursa principală de energie pentru multe tumori, potrivit datelor disponibile în prezent.
Poate dieta să încetinească evoluția cancerului
În ultimii ani, oamenii de știință au analizat dacă reducerea aportului de zahăr poate influența evoluția bolii. Unele cercetări experimentale indică faptul că dietele foarte sărace în carbohidrați, precum dieta ketogenică, pot reduce nivelul de glucoză din sânge. Celulele sănătoase se pot adapta și pot folosi corpii cetonici pentru energie, în timp ce multe celule canceroase nu reușesc acest lucru.
Studii pe animale, publicate în 2021, sugerează că astfel de strategii alimentare pot încetini creșterea tumorilor și pot limita metastazele. Rezultatele sunt promițătoare, dar nu pot fi extrapolate automat la toți pacienții oncologici.
O altă direcție de cercetare este postul intermitent, care reduce perioadele în care organismul are la dispoziție glucoză din alimentație. Și aici, datele preliminare indică un posibil efect de încetinire a progresiei tumorale, însă dovezile clinice sunt încă limitate.
De ce restricțiile drastice pot fi periculoase
Medicii atrag atenția că nu orice pacient cu cancer poate urma diete restrictive. Oboseala accentuată, pierderea masei musculare și malnutriția sunt probleme frecvente în oncologie. Un studiu publicat în 2024 arată că restricțiile alimentare severe pot agrava starea generală a unor pacienți și pot afecta toleranța la tratamentele standard.
Specialiștii insistă că alimentația trebuie privită ca un sprijin, nu ca o alternativă la terapiile oncologice. Un exemplu des invocat este cazul lui Steve Jobs, care a amânat tratamentul chirurgical în favoarea unor diete alternative. Boala a progresat, iar intervenția a venit prea târziu.
Spre o nutriție personalizată în cancer
Direcția actuală în cercetare este nutriția de precizie. Aceasta presupune adaptarea dietei la tipul de cancer, metabolismul pacientului și starea sa generală. Obiectivul nu este eliminarea completă a carbohidraților, ci reducerea zahărului adăugat și a alimentelor ultra-procesate, menținând în același timp un aport suficient de energie și nutrienți.
Datele disponibile arată clar că alimentația, singură, nu poate vindeca cancerul. Totuși, limitarea zahărului și a produselor intens procesate poate crea un context metabolic mai puțin favorabil tumorilor și poate sprijini eficiența tratamentelor medicale.
Pentru pacienți, mesajul specialiștilor este unul echilibrat. Orice modificare importantă a dietei trebuie discutată cu medicul curant sau cu un nutriționist cu experiență în oncologie. Mâncatul „mai inteligent” nu înseamnă soluții miraculoase, ci decizii informate care pot conta pe termen lung.
