Din cuprinsul articolului
Anual, peste 12.000 de femei din România sunt diagnosticate cu cancer de sân, iar o parte dintre ele ajung să treacă prin mastectomie. Deși reconstrucția mamară este disponibilă gratuit în sistemul public din 2014, doar aproximativ 3% dintre paciente apelează la această opțiune, comparativ cu 20-40% în alte țări europene și peste 60% în SUA.
Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor din România, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Pentru multe dintre pacientele diagnosticate, tratamentul oncologic include mastectomia – extirparea totală a sânului –, o intervenție care poate avea un impact profund asupra imaginii de sine și calității vieții.
După finalizarea tratamentului oncologic, reconstrucția mamară reprezintă o opțiune chirurgicală care permite refacerea formei și volumului sânului. Procedura este considerată de specialiști o componentă importantă a procesului terapeutic, contribuind la refacerea echilibrului fizic și psihologic al pacientelor.
Un program de stat subutilizat
Din iulie 2014, România dispune de Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare, care permite pacientelor să beneficieze gratuit de reconstrucție cu implant în centrele medicale partenere. Accesul la procedură se face pe bază de indicație medicală, conform criteriilor stabilite de program.
Cu toate acestea, statisticile arată o utilizare redusă a acestei opțiuni.
„În practica clinică, numărul reconstrucțiilor mamare este mai mic decât numărul mastectomiilor efectuate anual. Deși există o creștere de la an la an, aceasta este graduală. Numărul reconstrucțiilor crește, dar foarte lent”, explică Dr. Theodor Mareș, chirurg plastician specializat în chirurgia reconstructivă a sânului.
Diferența față de alte țări este semnificativă. În timp ce în România doar aproximativ 3% dintre femeile diagnosticate cu cancer de sân ajung să beneficieze de reconstrucție mamară, în alte state europene procentul se situează între 20% și 40%, iar în Statele Unite depășește 60%.
Siguranță și moment al intervenției
Studiile recente confirmă că reconstrucția mamară este o procedură sigură atunci când este indicată corect și realizată de echipe specializate. Aceasta nu interferează cu monitorizarea oncologică și nu crește riscul de recidivă a cancerului.
Intervenția poate fi efectuată în două momente distincte:
Reconstrucția imediată se realizează în același timp cu mastectomia, în cursul aceleiași intervenții chirurgicale. Această abordare oferă avantajul menținerii unei continuități în procesul terapeutic și evitarea unei noi operații.
Reconstrucția întârziată se efectuează la un interval de luni sau ani după finalizarea tratamentelor oncologice. Această variantă permite pacientei să se concentreze inițial pe tratamentul cancerului și să ia decizia reconstrucției ulterior, când starea de sănătate este stabilizată.
Tehnici de reconstrucție: de la implante la țesut propriu
Alegerea metodei de reconstrucție se stabilește individual, în funcție de istoricul oncologic, tratamentele asociate și dorințele pacientei, în urma consultului de specialitate.
Reconstrucția cu implant mamar presupune utilizarea unui implant pentru refacerea volumului sânului și reprezintă metoda cea mai frecvent utilizată. Procedura este mai simplă tehnic și necesită un timp de recuperare mai scurt. În anumite situații, în special la pacientele care au urmat radioterapie, această metodă poate fi asociată cu un risc mai crescut de complicații locale, motiv pentru care indicația este atent evaluată.
Reconstrucția autologă utilizează țesut propriu al pacientei, prin tehnici precum lipofillingul (transfer de țesut adipos) sau transferul liber de țesuturi, cel mai frecvent din zona abdominală, prin tehnica DIEP (Deep Inferior Epigastric Perforator). Această metodă este considerată deosebit de utilă în cazul pacientelor care au efectuat radioterapie, deoarece țesutul bine vascularizat poate contribui la o mai bună integrare a reconstrucției și la un rezultat stabil în timp, cu aspect natural.
„Tehnicile autologe au un rol important în reconstrucția mamară, în special la pacientele care au trecut prin radioterapie. Reconstrucția prin tehnica DIEP, care utilizează țesut abdominal bine vascularizat, oferă rezultate durabile, naturale și o bună adaptare a reconstrucției în timp”, precizează Dr. Theodor Mareș.
Procedurile combinate pot fi indicate în anumite cazuri, asociind țesut propriu și implant, pentru optimizarea formei și volumului sânului.
Specializare și competențe specifice
Chirurgia reconstructivă a sânului presupune competențe specifice, în special în cazul tehnicilor microchirurgicale avansate, care necesită pregătire dedicată și experiență practică suplimentară. Aceste proceduri sunt realizate de chirurgi cu formare specializată în reconstrucția mamară microchirurgicală.
Dr. Theodor Mareș este chirurg plastician cu pregătire în România și în centre europene din Italia și Olanda, unde a urmat stagii de specializare în chirurgia reconstructivă microchirurgicală a sânului, cu accent pe tehnicile autologe moderne, inclusiv reconstrucția prin tehnica DIEP. Activitatea sa clinică include intervenții de reconstrucție mamară și chirurgie estetică a sânului, desfășurate atât în unități medicale publice, cât și private.
Accesul la informație și decizia pacientei
Reconstrucția mamară rămâne o opțiune chirurgicală disponibilă pacientelor care au trecut prin mastectomie, atât în sistemul public, cât și în cel privat. Decizia de a apela la această intervenție este una personală și se bazează pe indicația medicală, starea generală de sănătate și preferințele fiecărei paciente.
Specialiștii subliniază importanța informării complete a pacientelor cu privire la opțiunile disponibile. Discuția cu medicul specialist, înțelegerea tehnicilor de reconstrucție, a riscurilor și beneficiilor fiecărei metode, precum și a momentului optim pentru intervenție reprezintă pași importanți în procesul decizional.
Creșterea lentă a numărului de reconstrucții mamare în România sugerează necesitatea unei mai bune informări a pacientelor cu privire la această opțiune terapeutică și la accesibilitatea sa în sistemul public de sănătate.
Articol realizat în scop informativ. Pentru orice decizie medicală, consultarea unui specialist este obligatorie.
